Mihai Stepan Cazazian

CALENDAR / Pe 9 aprilie 1817 s-a născut arhitectul Iacob Melik

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

semnătura lui Iacob Melik

Iacob Melik,
armean născut în Imperiul Otoman, este unul dintre primii arhitecţi care
studiază la Şcoala de arte frumoase din Paris şi care lucrează în Ţara
Românească. Noi informaţii completează activitatea sa din Constantinopol, în
serviciul bancherului armean Djezaerly Oglu, dar şi în Bucureşti.

Fiul preotului
armean gregorian Ohan Melik, Iacob Melik (1817-1887) s-a născut la Van, în
Imperiul Otoman. Studiază din 1840 la Şcoala Naţională de Arte Frumoase de la
Paris, în atelierul profesorului Henri Labrouste (1801-1875). Credem că Melik a
obţinut cetăţenia franceză, căci în documentele ulterioare va apărea ca
arhitect francez. Între 1843-1845 profesorul Henri Labrouste realizează
proiectul Teatrului cel Mare din Bucureşti; planurile, crochiurile,
documentaţia au fost trimise la Bucureşti  în primăvara anului 1844 cu
recomandarea angajării arh. Iacob Melik în vederea realizării lucrărilor.

Este foarte
posibil ca Melik să fi sosit în Valahia în 1844, căci documentele atestă
participarea sa la lucrările de demolare ale Hanului Filaret pentru începerea
construcţiei noului Teatru din capitală;Melik întocmeşte şi un raport evaluator
al numărului de cărămizi necesare.

În 1845
arhitectul realizează propriul proiect pentru Teatrul cel Mare; apar dispute
între domnitorul Bibescu şi fratele lui mai mare, vornicul Barbu Ştirbey în
legătură cu proiectele viitoarei construcţii. Într-o primă etapă, Bibescu alege
proiectul arh. Xavier Villacrose, dar ulterior va fi adus de la Viena arh.
Anton Hefft pentru realizarea construcţiei. Tot în 1845 Melik preia funcţia
arh. Johann Schlatter de la Secţia inginerească a Departamentului din Lăuntru;
realizează proiectul-model pentru trahturile subocârmuirii din provincie.

În 21 martie
1845 Melik înapoi Eforiei Şcoalelor Naţionale planul şcolii de 138 stânjeni
pătraţi din Turnu Severin, redactând raportul şi devizul materialelor
trebuincioase clădirii, precum şi un nou plan pentru o suprafaţă de 126
stânjeni pătraţi (14 iulie). În 7 iulie 1845 solicita un loc pentru „casă şi
grădină de petrecere” pe Şoseaua Kiseleff.

Nu ştim care au
fost realizările sale din perioada următare; simpatizant al revoluţiei, pleacă
la Paris în 1848.

(…)

Istoricii
Bucureştiul consemnează faptul că Iacob Melik a fost căsătorit cu Ana
Nazaretoglu, refăcând casa ei din str. Spătarului nr. 22, cea mai veche casă
existentă şi astăzi în Bucureşti.

A decedat pe 29
ianuarie 1887.

Citește articolul, semnat de Oana Marinache în adevarul.ro