CALENDAR / Pe 6 decembrie 1857 s-a născut dr. Cristea Buicliu

Medic cu
studii în Franța, specializat în medicină internă. S-a numărat, alături de Jean
Cantacuzino și Wilhelm Kremnitz, printre doctorii ce l-au tratat în 1897 pe
principele Ferdinand, bolnav de febră tifoidă.

„Dr. Cristea Ștef. Buicliu s-a născut la Roman la 6 decembrie 1857 și era dintr-o familie distinsă, fiul lui Ștefan Bogdan Buicliu și al soției acesteia, Mina, născută de Prunkul din Suceava, Bucovina. După studii strălucite, întâi la Roman și apoi la Iași, la Institutul Academic, bacalaureatul premiat, Buicliu, s-a dus la Paris, să-și facă studiile medicale, în vestita școală franceză. Acolo a locuit între români, la Hotelul zis al Principatelor Unite, dar s-a retras, studios, cuminte. Imediat ce avu dreptul, se prezentă la concursul de externat, care îl trecu strălucit; spitalele franceze fiindu-i deschise, studiile sale deveniră și mai importante și-și prepară celălalt concurs, faimosul concurs al internatului, pe care-l trecu de asemenea, strălucit. Ca intern a putut lucra în spitalele Bicetre, Tenon, Charité, atrăgând atenția asupra seriozității, asupra forței sale intelectuale și morale … fisicește a fost întotdeauna de o isbitoare gingășie. Laureat al Facultății de Medicină din Paris, s-a reîntors în țară, unde ajunsese cunoscut, căci – ca intern al lui Charcot, ilustrul Charcot – pe care îl consultau toți oamenii bogați de pe toată fața pământului, se distinsese față de maestru, care repeta pacienților săi români: Veți avea în Buicliu un medic extraordinar!”. […] Venirea lui Buicliu coincidea cu moartea ilustrului prof. dr. Marcovici; golul lăsat de marele Marcovici avea să se șteargă de către Buicliu, care începu câteva cursuri libere pe lângă Facultatea de Medicină. În 1896 se înființă pe lângă această Facultate o nouă clinică medicală, clinica a doua medicală, care fu încredințată profesorului Cristea Ștef. Buicliu, medic primar al Spitalului Brâncovenesc. ( din „Universul Literar”, Anul XLVI, Nr. 24, 8 iunie 1930, p. 370 )

În anul 1897, la 23 aprilie, împreună cu doctorii I. Cantacuzino și Kremnitz, salvează, de la moarte sigură, pe prințul moștenitor, Ferdinand. Profes­or doctor Buicliu a fost considerat de contemporanii săi, un om de o rară delicatețe sufletească; unul dintre discipolii săi, profesorul Anibal Teohari i-a dezvoltat Tratatul de Terapeutică, în 6 volume, considerat în epocă drept cel mai bun din lume. Profesorul C. Buicliu a murit pe neașteptate la 9 august 1916. În casa memorială „Profesor Gh. Marinescu din București” se află un valoros tablou, operă a pictorului A. Monchablom, din 1884, care reprezintă un consult la patul unui bolnav, în jurul căruia se află profesorii George Asaki, Victor Babeș, Nicolae Kalinderu și Cristea Buicliu. În 1921, Epitropia Așezămintelor Brâncovenești a acordat numele său unei săli din spital, iar consiliul municipal a făcut același gest de prețuire, ca o stradă din apropierea Facul­tății de medicină să-i poarte numele, și-n zilele noastre. Mormântul lui se află în orașul Roman.

Informații preluate din  http://galeriaportretelor.ro/item/cristea-buicliu/

by Mihai Stepan Cazazian