CALENDAR / Pe 4 februarie 1878 s-a născut Zabel Yesayan

Zabel Yesayan (armeană: Զապէլ Եսայեան)  S-a născut pe 4 februarie 1878 – a decedat în 1943. Romancier, traducător, și profesor de literatură.

A studiat literatura și filozofia la Universitatea Sorbona din Paris. Inspirată de mișcarea romantică franceză și revigorarea literaturii armene din secolul al XIX ( în dialectul armean de Vest ), ea cunoaște o carieră prolifică în scris. Primul ei poem în proză ( ” Cîntecul Noapții “), apare în 1895 în periodicul Tsaghik (Flori), editat de Arșak Ciobanian. Ea a continuat să publice nuvele, eseuri literare, articole și traduceri (atât în ​​franceză și armeană), în periodice, cum ar fi Mercure de France, Massis, Anahit, și Arevelian Mamoul. Se căsătorește la Paris cu pictorul Dickran Yesayan. Au avut doi copii, Sophie și Hrant.

După Revoluția Junilor Turci din 1908, Zabel Yesayan se întoarce la Constantinopol. În 1909 ea merge în Cilicia și publică o serie de articole în legătură cu masacrele din Adana. Soarta tragică a armenilor din Cilicia este, de asemenea, subiectul cărții ei Printre ruine ( Constantinopol 1911), nuvela Blestemul (1911), precum și nuvelele Safieh (1911), și Mireasa (1911).

Yesayan a fost singura femeie de pe lista de intelectuali armeni vizate pentru arestare și deportare de către guvernul otoman la 24 aprilie, 1915.  Ea a fost în măsură să scape de arestare și să fugă în Bulgaria și apoi în Caucaz, unde s-a documentat de la martori oculari despre atrocitățile din timpul genocidului.

1918 o găsim în Orientul Mijlociu organizînd relocarea refugiaților și orfanilor. Sprijinul ei față de Armenia sovietică este reflectat în romanul Forțele (armate) în retragere (Նահանջող ուժեր, 1923), unde descrie condițiile sociale și politice din acele vremuri. În 1933 ea decide să se stabilească în Armenia sovietică cu copiii săi, iar în 1934 a luat parte la primul congres al Uniunii Scriitorilor sovietice de la Moscova. A predat literatura franceză și armeană la Universitatea de Stat din Erevan și a continuat să scrie. Din această perioadă menționăm romanul autobiografic Grădinile Silahdar (Սիլիհտարի պարտէզները, Erevan, 1935; tradus în limba engleză în 2014).

În timpul Marii Epurări ea a fost brusc acuzată de “naționalism” și arestată în 1937. A murit în circumstanțe necunoscute și sunt speculații că a fost înecată și a murit în Siberia, probabil în 1943

Lara Aharonian, fondator al Centrului de Resurse pentru femei din Armenia și Talin Suciyan, corespondent la Erevan al ziarului turco-armean Agos au regizat un film documentar despre viața scriitoarei intitulat Finding Zabel Yesayan. Documentarul a fost lansat în 7 martie 2009.

by Mihai Stepan Cazazian