Mihai Stepan Cazazian

CALENDAR / Pe 26 februarie 1880 s-a născut pictorul Apcar Baltazar

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Apcar Baltazar (ortografiat și Abgar Baltazar)
s-a născut pe 26 februarie 1880 la  București
și a decedat pe 26
septembrie
 1909București.
 A fost  pictorcritic de
artă
eseistgraficianmuralistdecorator de teatruceramist,
ilustrator de carte și creator de afișe și
de costume român,
de origine armeană.
A fost un reprezentant de seamă al stilului Art Nouveau în România.

Și-a făcut studiile la Școala de Belle Arte din București și
l-a avut ca profesor pe Alexandru Tzigara-Samurcaș care i-a
fost un îndrumător foarte apropiat. Acesta l-a determinat să se ocupe cu arta
decorativă și cu arta veche românească și l-a ajutat să devină redactor la
revista Convorbiri Literare la care Samurcaș
se afla în grațiile conducătorilor junimiști ai
publicației. Aplecarea lui Baltazar spre studiul monumentelor de artă medievală
s-a datorat exclusiv lui Tzigara-Samurcaș, care prin prelegerile sale de
istoria artelor, le-a insuflat studenților dragostea pentru trecutul și
vestigiile României.

Casa unde s-a născut Apcar Baltazar strada Silvestru 7, cartierul Armenesc

Pictorul Baltazar a expus în mod constant,
an de an, în cadrul expozițiilor pe care Tinerimea artistică le-a organizat.
Ținând cont de evantaiul generos al preocupărilor artistice pe care le-a avut,
care se regăsesc de altfel și în mod tipic la majoritatea reprezentanților
curentelor care au format Art Nouveau-ul, Apcar Baltazar a întrunit însușirile
„artistului orchestră” prin abordarea pe lângă pictură a afișului,
a ilustrației de carte, a costumului, a decorului de teatru,
frescei,
ceramicii
pictate
 și chiar a sculpturii.
Din cauza vieții scurte pe care a avut-o, activitatea sa în unele din domeniile
artistice anterior enumerate s-a redus uneori doar la proiecte. El a fost
foarte preocupat de relația dintre artă și industrie, acest lucru ducând
printr-o consecvență și pasiune rar întâlnită la o viziune modernă și
predominantă a Art Nouveau-ului, fapt unic în România în acea
epocă. Cei mai autorizați critici de artă au
considerat cu unanimitate că Apcar Baltazar s-a dovedit a fi fost unul din cei
mai mari coloriști români, acesta străduindu-se să reprezinte cu multă pasiune
decantarea efectelor de lumină, prin numeroase modalități de expresie și
procedee tehnice.

În domeniul picturii, Apcar Baltazar a
ezitat să-și aleagă din curentele existente în epocă un curent anume. El a
șovăit între mai multe direcții, lăsându-se dirijat în cadrul acestora pentru
scurte momente de timp și de aceea el a lăsat în urmă o operă care oferă un
spectacol din cele mai eclectice din pictura românească. Întreaga creație poate
fi catalogată pe trei mari direcții: realismul secolului
al XIX-lea, impresionism și postimpresionism.
Adept al impresionismului în unele lucrări de gen
sau în peisajele pe care le-a realizat, Apcar Baltazar s-a înscris de fapt pe o
linie de ripostă contra acestuia. Procedeul pe care l-a urmat pentru depășirea
esteticii specifice impresionismului nu a fost unul prea uzitat în epocă. Se
poate spune că decorativismulcloazonismul și sintetismul sunt
caracteristicile capitale ale operelor pe care le-a realizat. Se poate vorbi și
de un freschism dacă se ține seama și de analiza cromaticii cu tonuri palide,
delicate, pastelate, clorotice de o intensitate deficitară. Pictura lui Apcar
Baltazar este caracterizată de o desconsiderare a preciziei, de o nerespectare
a realității obiectelor, de o mai puțină finisare a detaliului și în general de
o neglijare accentuată a formei. El a împins mult mai departe acreditarea non-finitului
decât au făcut-o în operele lor Nicolae GrigorescuȘtefan
Luchian
 sau Ion Andreescu.
Creațiile sale sunt îndeobște foarte sumare și aspectul de schiță transpare în
mai toate peisajele pe care le-a realizat. De aceleași elemente definitorii
sunt caracterizate și picturile de gen, excepție făcând doar proiectele de artă
decorativă unde linia se impune cu o precizie remarcabilă.

A decedat din cauza unui stop cardiac în data de 26 septembrie 1909, astfel că întreaga sa carieră artistică a fost derulată pe
o perioadă de circa șapte ani de activitate.

Vezi mai mult pe wikipedia