CALENDAR / Pe 15 august 1878 s-a născut poetul martir Siamanto

Atom Yarjanian, mai cunoscut sub numele de Siamanto  s-a născut la 15 august 1878  și a murit în luna august 1915. A fost  scriitor, poet și o personalitate  influentă  de la sfarsitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. A fost ucis de autoritățile otomane în timpul Genocidului armean.
Născut în Agn, pe țărmurile Eufratului, Yarjanian a primit educația în Școala Nersisin a orașului  natal sub îndrumarea episcopului Karekin Srvantsdiants, care i-a recunoscut talentul  literar și i-a dat pseudonimul  de Siamanto.

A plecat în Constantinopol în 1892 împreună cu tatăl său, comerciant, și și-a continuat studiile la Școala Mirijanian din cartierul  Kum Kapu și la Școala Berberiană din Scutari (Üsküdar). După masacrele Hamidiane din 1895-1896, fugind de atmosfera sufocantă din Constantinopol, s-a îndreptat spre Grecia, apoi spre Egipt.

În 1897, Siamanto a plecat în Europa pentru a-și continua studiile, rămânând pentru o vreme la Geneva, apoi la Paris, unde a studiat literatura la Sorbona timp de trei ani. În Europa, el a colaborat la revista  Droshak și a scris unele dintre cele mai bune poezii ale sale. A publicat primul său volum, Fii Armeniei(Հայորդիներ) în 1902  la Paris. Alte patru  volume au fost publicate în timpul șederii în Europa.

Interesant este faptul că Siamanto a fost, în vara anului 1901 la  mănăstirea Hagigadar de lîngă Suceava pentru a muncii alături de alți tineri. Calvarul prin care a trecut a fost relatat de el într-o scrisoare pe care i-a trimis-o lui Arșag Ciobanian , la Paris. Această scrisoare a fost publicată de H.Dj. Siruni în revista Nor Ghiank în 1972 și reluată în Ararat (nr.15/2012).

În 1909, după adoptarea  Constituției otomane din 1908, Siamanto s-a întors în Constantinopol, unde a scris pentru  revista Azatamart și a publicat  volumul Știri înroșite  pentru prietenul meu  (Կարմիր լուրեր բարեկամէս) În decembrie 1909 pleacă  în Statele Unite și preia conducerea  cotidianului Hairenik. Acolo, în 1910, Siamanto a publicat  Invitație în patrie (Հայրենի հրաւէր)  unde scrie  despre datoria sa față de patrie  și  încurajează  pe armenii care trăiesc în străinătate să se întoarcă în țara lor natală

În 1911, s-a întors în Constantinopol după scurte șederi la  Londra și Paris și și-a continuat activitățile literare și politice. La aniversarea a 1500 de ani de la înființarea alfabetului armean, în 1913, el a publicat ultimul său volum, Mesrob Maștoț (Սուրբ Մեսրոպ), în Constantinopol. Călătorește  prin Transcaucazia, unde se întîlnește  cu contemporanii săi din Armenia.

Siamanto se  întoarce  la Constantinopol unde este  arestat și apoi ucis, în august 1915, fiind  printre primele victime ale Genocidului. Avea 37 de ani.

dupa hairenik.com

by Mihai Stepan Cazazian