CALENDAR / La 15 iulie 1872 s-a născut marele scriitor Arșak Ciobanian

Poetul, filologul, dramaturgul și publicistul Arșak Ciobanian (15 iulie 1872-8 iunie 1954), remarcabilă personalitate a literaturii armene, s-a născut la Constantinopol, oraș în care își desăvîrșește studiile și unde debutează în 1885 prin apariția primelor sale poezii în revista Burastan mankanț.

Obține notorietate cu articole de istorie literară publicate în paginile revistelor Hairenik, Arevadk, Masis și Țahik de la Con­stantinopol. În 1891 tipărește primul său volum de poezie „Vocile Aurorei”, urmat la scurt timp de volumele „Îndurare” și „Vi­bra­ții” (1892), de romanul autobiografic „Glorie de hîrtie” (1894) și monografia „Petros Durian” (1894) tipărită la Tiflis.

În 1895, ca urmare a masacrelor împotriva armenilor din Imperiul Otoman din anii 1894-1896, ordonate de sultanul Abdul Hamid II, Arșak Ciobanian se stabilește la Paris – important centru al literaturii armene din exil –  unde începe să desfășoare o intensă și valoroasă activitate de popularizare a literaturii și culturii armene prin cele peste o mie de articole publicate în presa franceză și în revista Anahit pe care o înființează în 1898.

Volumele publicate aduc în atenția lumii evenimentele tragice abătute asupra Armeniei și suferințele compatrioților săi, valorile literaturii armene medievale, creația trubadurilor armeni și cîntecele populare armenești. Arșak Ciobanian s-a bucurat de prețuirea unor personalități marcante din lumea culturii și mediul academic francez, printre aceștia numărîndu-se Anatole France, Georges Clemanceau, Stéphane Malarmé.

Dintre titlurile de referință apărute în această perioadă se cuvin amintite: „Masa­crele armenilor” (cu o prefață semnată de primul ministru francez G. Clemanceau), „Armenia. Istorie și literatură” (cu o introducere de Anatole France), „Zeitun” (traducere din Aghasi, cu o prefață de Victor Bérard), „Poeme armenești vechi și moderne” (precedat de un studiu al lui Gabriel Mourey referitor la poezia și arta armeană) și un florilegiu din creația trubadurilor armeni descoperită și identificată de Ciobanian în bibliotecile din Paris și Veneția. Volumul „Cîntece populare armenești”, prefațat de Paul Adam, primește premiul Academiei Franceze.

Opera literară a lui Arșak Ciobanian se desăvîrșește în anii următori prin publicarea volumului antologic „Poeme” (1908), urmat de cele două volume de „Portrete” (1924, 1929) cuprinzînd studii despre scriitori clasici și cărturari armeni. „Imagini”, ediție completă a scrierilor sale, apare în 1940, iar în 1945 publică „Viață și vis”, cu o prefață a poetului simbolist Emile Verhaeren. În 1950 vede lumina tiparului culegerea „Poezii alese”.

Din prefața la volumul “Poeme”

apărut la Editura Ararat în traducerea poetei Anais Nersesian

by Mihai Stepan Cazazian