CALENDAR / Pe 5 februarie 1890 s-a născut muzicologul EMANOIL CIOMAC
S-a născut la Botoşani, pe 5 februarie 1890, în vechea familie armenească Ciomac, cea care a dat României atâţia oameni de vază. Studiile preuniversitare le absolvă (ca toate personalităţile botoşănene) la prestigiosul liceu „A. T. Laurian”. Vădind înclinaţii deosebite către muzică şi artă în general, studiază mai întâi la Conservatorul din Iaşi cu renumiţi profesori, iar apoi se îndreaptă către „Lepzigner Konservatorum fur Musik”, unde studiază cu celebrul Arnold Schering. Urmează în paralel şi Dreptul la Paris, studii încheiate cu un doctorat la Sorbona.
Reîntors în ţară se dedică muzicii, o animează organizând conferinţe, promovând valorile, scriind nenumărate cronici sau critici muzicale. Admirator necondiţionat al lui Wagner, îl aprofundează şi va scrie un imens studiu dedicat marelui compozitor german într-un stil captivant, câtuşi de puţin greoi, cu un punct de vedere original şi cu o bibliografie uriaşă. Încă din 1915 el va lega o strânsă prietenie cu marele George Enescu, pe care l-a intuit de pe atunci drept un Titan al muzicii. Dealtfel Ciomac va şi traduce libretul operei enesciene „Oedip”.
A fost căsătorit cu sensibila muziciană Muza Ghermani, împărţind împreună anii vieţii şi aceleaşi pasiuni. A predat istoria muzicii la Conservatorul „Pro Arte” din Bucureşti, a fost director al Filarmonicii „George Enescu”. A scris încontinuu în presa de specialitate şi nu numai, în „Adevărul”, „Convorbiri Literare”, „Muzica” etc. O valoare deosebită o reprezintă studiile sale „Viaţa lui George Enescu”, „Richard Wagner” sau „Poeţii armoniei”. A tradus multe librete printre care „Faust”, „Cneazul Igor” sau „Ariadna La Naxos”. A scris şi literatură, poezie, teatru: „Lumina din amurgul toamnei”, „Mistica roză”, „Prometeu” sau „Poeme către Brâncuşi”. A tradus libretul operei Oedip de George Enescu, traducere pe care compozitorul o considera singura valabilă. A fost întotdeauna mândru de originile sale armeneşti, promova valorile neamului său oriunde şi oricând avea ocazia. De altfel în comunitatea armeană a fost un aprig admirator şi susţinător al Corului „Komitas” despre care a scris foarte des în presa vremii.
Emanoil Ciomac, cel care a făcut din muzicologie o artă s-a stins la Bucureşti pe 13 iunie 1962, lăsând în urmă o bază de studiu, un bogat material care poate forma sau chiar iniţia orice meloman.
EDUARD ANTONIAN