CĂLĂTORII / Urme armeneşti în Ţara Sfântă
Ierusalim. 38 de grade la umbră, dar mai că nu le simt. Răcoarea emanată de pietrele din jur îmi dă o senzaţie de linişte.
În pofida agitaţiei omeneşti, oraşul îmi dă o stare de bine. Nu contează că e aglomerat, că mii de voci te înconjoară şi te îmbie cu diverse mărfuri! Aici, în oraşul sfânt pentru cele trei religii predominante (creştini, mozaici şi musulmani), istoria se dezvăluie la pas.
Mă aflu pe Via Dolorosa. Parcurg încet Calea Crucii, cu gândul la sacrificiul Fiului Omului, neînţeles încă după două milenii. Când ajung la a treia oprire, mă opresc, contemplu imaginea Maicii Domnului, care suferă pentru fiul ei, şi îmi ridic privirea către biserica construită în acel loc. Recunosc literele armeneşti şi asta îmi dă ghes să intru în curte. Da, este o biserică armenească, iar în curte străjuieşte un monument care comemorează victimele Genocidului.
La biserica Sfântului Mormânt găsesc altarul armenesc, dedicat tâlharului cel bun, care, în ceasul morţii, a crezut în Dumnezeu. Biserica Apostolică Armeană este una dintre cele cinci confesiuni care administrează Sfântul Mormânt, alături de ortodocşi, romano-catolici, copţi şi siriaci.
În Ierusalim există un cartier armenesc, iar ghidul nostru ne informează că locuiesc peste două mii de armeni în Israel.
Prezenţă armenească am găsit şi la Betleem, în Biserica Nativităţii. Micul altar armenesc se află lângă peştera în care acum două mii de ani se năştea acel copil, care ne-a învăţat să iubim şi să iertăm din toată inima.
Corina Derla, 13 iunie 2017