BOTOȘANI / Sărbătoarea Paştelui în primul an după pandemie

Pentru că în anul trecut enoriașii nu au putut participa împreună la Sărbătorile Pascale în Biserica Armeană din Botoșani – închisă datorită pandemiei -, în acest an slujbele religioase au fost așteptate de enoriași într-o efervescență deosebită.

Răspunsul Arhiepiscopiei a fost pe măsură, slujbele în Săptămâna Mare și în Săptămâna Luminată păstrând tradiția din anii dinaintea pandemiei. La Botoșani noua administrație a parohiei armene a fost la rândul ei foarte activă, așa încât enoriașii au primit programul manifestărilor religioase la sărbătorile pascale cu multe zile înainte și participarea acestora a fost pe măsură.

O trecere în revistă a manifestărilor la sărbătorile pascale arată că și într-o comunitate mică cum este cea a armenilor botoșăneni credința și solidaritatea etnică în jurul bisericii rămân lucruri perene.

Manifestările au debutat în Miercurea Mare, o zi plină de evenimente locale. Preotul Krikor a ținut o slujbă în lăcașul bisericii Sfânta Maria, la care au participat consilierii parohiali și administrația parohiei. Preotul a încheiat cu îndemnul la post, amintind că Miercurea Mare este ziua în care Iuda l-a trădat pe Iisus. După slujbă a urmat întâlnirea preotului cu membrii Consiliului Parohial și administrația parohiei, întâlnire lucrativă în care s-au hotărât activitățile perioadei următoare.  A urmat  ședința online a Consiliului Eparhial, prilej cu care atât episcopul cât și consilierii eparhiali au felicitat noua conducere administrativă a Parohiei Armene din Botoșani.

La slujba religioasă de a doua zi, din Joia Mare, în biserica Sfânta Maria au fost prezenți un număr mare de enoriași.  Preotul Krikor  a ținut slujba Sfintei Liturghii și a rostit o pastorală despre Cina Cea de Taină a Lui Iisus după care pâinea și vinul au devenit Trupul și Sângele Mântuitorului. A urmat Spovedania pentru enoriașii armeni.

Foarte așteptată a fost partea a doua a slujbei, cu ritualul – vechi de peste un mileniu în Biserica Apostolică Armeană – al Spălării Picioarelor (Voltanlava). Slujba a început cu binecuvântarea apei și a untului, apoi preotul Krikor a spălat picioarele copiilor. După ritual, preotul a vorbit despre însemnătatea actului religios, citind Evanghelia după Ioan, unde este scris că după Cina Cea de Taină Iisus a spălat umil picioarele ucenicilor, exemplu al supuşeniei şi smereniei.

Slujba spălatului picioarelor este tradițională de la Sfântul Efrem Huri din Asiria, din secolul al IV-lea, acesta fiind primul care  a  spus că omul fiind curat se spală numai picioarele. Spălatul picioarelor la copii are  o semnificaţie simbolică, copilul fiind neprihănit moral, după procesiune devine curat în întreg. Atât pentru copii cât și pentru părinții acestora ritualul Spălării Picioarelor este o mare bucurie.

Slujba Havarman Karg începe tot în Joia Mare, cu ritualurile care amintesc trădarea lui Iisus, Patimile și Răstignirea. În biserică au fost aprinse cele 12 lumânări simbolizând ucenicii și o alta la mijloc, simbolizându-l pe Iisus. La citirea câte unuia dintre cele 6 pasaje din Evanghelii se sting câte 2 lumânări. În acest an, în Biserica Armeană din Botoșani, preotul Krikor a desemnat pentru stingerea lumânărilor ”perechi” de enoriași, aleși simbolic: epitropul nou-ales împreună cu un membru al Consiliului Parohial; administratorul nou-ales împreună cu administratorul dinainte; tineri armeni împreună cu enoriași vechi care au sprijinit biserica de-a lungul anilor.

La sfârșitul slujbei a fost oferită celor care au fost Spovediți Taina Împărtășaniei. Cu binecuvântarea preotului, trei tinere enoriașe au cântat mai multe cântece religioase. La plecarea acasă  tuturor enoriașilor li s-a oferit unt sfințit pentru sănătatea lor și a familiilor.

A doua parte a manifestărilor religioase a fost cea de după Sărbătorile Pascale, când se face  tradiționala pomenire a înaintașilor la cimitir. Ziua frumoasă a permis ca slujba să fie  ținută în aer liber,  în faţa bisericii din cimitirul armean Eternitatea. Motivul pentru care slujba s-a ținut afară a fost legată de obligația de respectare a păstrării distanţei între enoriaşi în timpul slujbelor. La slujbă, preotul i-a pomenit pe donatorii bisericii armene din Botoşani, tradiție care urmează o Hotărâre veche a parohiei botoșănene de la sfârşitul secolului al XIX-lea. O enoriașă foarte înstărită, Bica Anna Torosian – fiica lui David I. Goilavian – a înălţat în Botoșani, în anul 1884, biserica Buna Vestire din cimitir. Biserica a fost sfinţită în ziua de 7 Aprilie a acelui an, la hramul de Buna Vestire, în memoria soţului ei von Pruncul, care avea chiar numele Avedik. Pentru a se aduce aminte veșnic de contribuția ei, opt ani mai târziu, în 16 aprilie 1892, Consiliul Parohial al Bisericii Armene din urbea Botoşani a luat hotărârea pomenirii obligatorii în slujbele preoţilor a sufletelor răposaţilor ctitori şi donatori ai parohiei botoşănene, acest lucru urmând a se face de două ori pe an.  Hotărârea a fost întărită atunci prin semnătura preşedintelui (epitropului) Lusik V. Goilavian şi a celor doi consilieri: Lusik A. Goilavian şi Ohannes Ibrăileanu, și a rămas afișată permanent pe peretele bisericii.

Preotul Krikor a citit listele cu înaintașii și a oficiat împreună cu enoriașii slujba de sfințire la morminte. Pentru că în urmă cu 6 ani armeanca botoșăneană Lola Cocotă a restaurat de una singură lăcaşul bisericii Buna Vestire – în memoria tatălui ei Anton Ferhat şi a înaintaşilor ei din familiile Goilav şi Manea – preotul a pomenit-o și pe aceasta alături de ctitorul Bica Anna Torosian.

Manifestările religioase din acest an au fost apreciate de enoriași ca fiind deosebit de frumoase. După periplul pe la fiecare mormânt, preotul a făcut și la sfârșit o rugăciune în biserică. A mulţumit epitropului, administratorului și consilierilor parohiali pentru strădania lor, a amintit de fostul epitrop Viorica Popa şi de munca ei neobosită pentru reabilitarea bisericii Sfânta Maria – cea mai veche biserică armeană din Arhiepiscopie – şi a îndemnat pe cei prezenți să lucreze mai departe pentru biserica armeană, primul obiectiv al noii conduceri fiind salvarea edificiului bisericii Sfânta Treime.

Florin Simion Egner

by Arhiepiscopia Armeana