Biserica armeană din Botoşani la sărbătoarea ei tradiţională / Madagh în zi de doliu naţional  

Viorica Popa, regretatul lider al comunităţii armenilor botoşăneni, amintea de obligaţia respectării zilei sărbătoririi anuale a madagh-ului, pentru că în tradiţia comunităţii armene din Botoşani madagh-ul are o semnificaţie aparte, el se ţine în amintirea unui moment de cumpănă, a unei încercări trecute greu de enoriaşi de aici. Cu secole în urmă o epidemie ajunsese să facă multe victime între armenii botoşăneni. Atunci unul dintre ei a avut un vis, în care oprirea bolii se făcea numai dacă enoriaşii fierbeau îndelung carne de vită şi mâncau un timp numai supa şi carnea bine fiartă, cu pâine nedospită, fără să mai mănânce şi alte alimente. Comunitatea a urmat atunci porunca şi epidemia nu a mai făcut nici o victimă.

În Botoşani madagh-ul a început să fie sărbătorit în a doua duminică a lunii decembrie în fiecare an de la începutul secolului al XIX-lea. Data sărbătorii, la Sfântul Iacob, a fost aleasă  fiind legată de slujbele de pomenire ale lui Iacob Şimanian, primul preot al bisericii Sfânta Treime, cel care a trudit pentru biserică şi murit în anul 1798, la un an de la ctitorirea lăcaşului de cult.

2017

Tradiţional, madagh-ul era marcat prin sacrificarea unui bou şi coacerea de pâine, produse care se împărţeau ritualic la enoriaşi. Pentru ca obiceiul să se păstreze în fiecare an, membrii înstăriţi ai comunităţii locale asigurau carnea şi pâinea. Se păstrează şi astăzi procesele verbale cu donatorii de vite şi făină dar şi liste cu persoane care au oferit, cu prilejul madagh-ului, sume de bani  pentru ajutarea armenilor săraci.

Data sărbătoririi madagh-ului s-a păstrat şi în perioada comunistă, chiar şi atunci când  sacrificarea unui bou la madagh nu mai era un lucru la îndemână, carnea şi făina fiind distribuite raţionalizat. În anul 1948 enoriaşii armeni din Botoşani solicitau la oficialităţi repartiţie pentru cumpărarea a 100 kg de carne de vită şi a 300 kg făină de grâu integrală pentru lipii, solicitare respinsă atunci de Ministerul Comerţului şi Alimentaţiei. Cantitatea solicitată oferă însă indicii despre numărul mare al enoriaşilor din Botoşani dar şi despre dorinţa acestora de a păstra  tradiţia sărbătorii.

După venirea în fruntea Bisericii Apostolice Armene a P.S. Datev Hagopian, sărbătoarea de la Botoşani s-a desfăşurat de regulă cu organizarea după slujba religioasă a unor manifestări culturale, manifestări care aveau loc înaintea agapei tradiţionale. Aşa au fost lansate cărţi despre comunitatea armenilor botoşăneni: în anul 2012 – Şcoala armeană la Botoşani, în 2013 – Bisericile armene din Botoşani, în anul 2014 – Din istoria şi patrimoniul comunităţii armene din Botoşani, în  2015 – Patrimoniul cultural şi religios al bisericii ortodoxe armene din Botoşani iar în anul 2016 – Armeni botoşăneni în Armata Română. La toate aceste manifestări au participat şi oaspeţii comunităţii locale: oficialităţi locale, parlamentari, ambasadorul Republicii Armenia în România, vizitatori din diaspora armeană din Europa sau Statele Unite ale Americii dar şi enoriaşi din parohiile armene din ţară.

2011

2012

2013

În acest an sărbătoarea armenilor botoşăneni s-a desfăşurat sub semnul doliului naţional. Funeraliile Regelui Mihai nu au făcut posibilă prezenţa Episcopului Bisericii Armene din România în mijlocul enoriaşilor botoşăneni, slujba religioasă fiind oficiată de preoţii Radu Krikor Holca şi Azad Torkom Mandalian. Dar madagh-ul s-a ţinut la data stabilită. După Sfânta Liturghie a urmat o slujbă de pomenire a ctitorilor și a binefăcătorilor bisericii botoşănene, aşa cum au fost menționați pe Listele donatorilor, panouri  expuse în biserică din anul 1826.  Iar  preotul Krikor l-a pomenit la sfârşit pe Regele Mihai, evocând sprijinul oferit de-a lungul

2014

2015

2016

timpului de Casa Regală Bisericii Armene din România.

 Manifestarea culturală nu a mai avut loc, la fel a fost amânată în această zi de doliu naţional şi agapa tradiţională. Albumul Botoşani în mileniul al treilea – Istorie, Cultură Monumente, pregătit pentru acest eveniment, a fost transmis Întâistătătorului Bisericii Armene din România prin preotul Radu Krikor Holca, cartea fiind şi un omagiu adus armenilor pentru rolul acestora în istoria, urbanismul dar şi în viaţa cotidiană a botoşănenilor.

              Florin Simion Egner

16 Decembrie 2017

by Mihai Stepan Cazazian