BEDROS  HORASANGIAN : Ziua Națională a Armeniei

21 septembrie este Ziua Națională a Republicii Armenia. Din 1991. După ce pe 23 august 1990 Armenia își declara independența. Părăsind acel URSS – Bastionul păcii e! – la care fusese anexată cu anasâna în 1920 și transformată în Republică Socialistă Sovietică în 4 martie 1922. A doua republică din secolul XX – prima a existat doar puțin, între 1918, 21 mai și decembrie 1920 când bolșevicii au integrat-o URSS-ului  – există și azi. Cum, necum. Dincolo de toate vicisitudinile istoriei, de războaie, de Genocidul din 1915, de multele cataclisme naturale – ne mai aducem aminte de cel din Ani sau teribilul cutremur din 1988 de la Leninakan/Spitak( Gyumri-ul de azi) – cu 25.000 de morți și 150.000 de răniți, teribile cifre pentru un popor și așa marcat demografic, războaiele cu Azerbaigianul etc – o mică bucată din Armenia istorică – uriașă cândva și acoperind Podișul Armeniei și Muntele Ararat, cum apare pe toate hărțile – mai  reușește să existe și astăzi. Mult, puțin, e bine că un loc de pe acest pământ se numește Armenia. Se vorbește, trăiește și se moare nu știm cât de armenește. Într-o lume globalizată și care-și pierde identitatea națională e bine că măcar de la Erevan și Ecimiadzin vin semne prin care, noi, armenii, mai vrem să credem că suntem noi înșine. Că mai existăm. Diaspora de azi este evaluată la peste opt milioane, aproape de trei ori mai mult decât locuitorii Republicii Armenia. Un potențial enorm și o bogăție inestimabilă există răsfirată prin toate colțurile lumii. Din America de Nord și cea de Sud, până în Australia, Asia și Europa. Fiecare armean este o părticică din Armenia. Dincolo de gâlcevile din noi, dincolo de idiosincraziile și care transformă solidaritatea în solitudini păguboase. Și totuși. Există acel Hair Mer ( Tatăl Nostru) care ne împacă și unește. Am mai spus-o: nu poți fi armean – sau român, bulgar, evreu, turc etc – de unul singur. Oricât te-ar enerva Giraghos, oricât îți poate fi de nesuferită Siranuș, oricât de antipatici se dovedesc alde Papazian. ( Am numit generic, altfel am cunoscut papazieni, armeni de toată isprava) Armenia de azi are 28.000 de kilometri pătrați, o populație de puțin sub 3 milioane – 2,975.504 în 21 septembrie 2022, apud Worldometer ( date oferite de ONU) dar fiecare dintre noi e câte o mică Armenie.  Așa cum suntem, cât putem să fim. Puși laolaltă alcătuim acea Armenie, utopică, ideală, mitizată, visată, iubită, înjurată, cotropită, renăscută și mereu reînviată. De Ziua Armeniei un gând de bine către toți armenii și nearmenii de pe acest pământ. Cât timp va mai exista un om care să spună Es Haiem! – ca fratele meu Edi, care era foarte fudul de chestia asta – atunci putem fi siguri că mai existăm ca națiune.

 Getse Haiastan!

by Bedros Horasangian