Bedros Horasangian

BEDROS HORASANGIAN : Vahagn Khachatrian -Viitorul Președinte al Armeniei ?

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

După neașteptata demisie din 22 ianuarie 2022 a Președintelui Republicii Armenia, Armen Sarkissian, prerogativele și responsabilitățile administrației prezidențiale au fost preluate de la 1 februarie  de de Alen Simonian, actualul Președinte al Adunării Naționale a Armeniei. Care va asigura interimatul până la numirea viitorului președinte al Armeniei. După ultimele informații vehiculate de presa de la Erevan, următorul președinte ar putea fi Vahagn Khachatrian. Actual ministru al tehnologiei din cabinetul condus de Nikol Pașinian, căruia acesta i-ar fi propus să preia funcția prezidențială. Un economist de 62 de ani, fost primar al Erevanului între 1992-1996, în timpul președinției lui Levon Ter Petrosian, de care a fost apropiat, înainte de a intra în echipa actualului Prim Ministru. Având susținerea politică a  Parlamentului în care partidul Contractul Civil are majoritatea și sprijinul primului ministru în exercițiu am putea avea cât de curând un nou Președinte al Armeniei. Greul abia apoi ar începe. Tocmai pentru că prerogativele Președintelui sunt restrânse și spațiul său de manevră politică limitat. Și ar fi vorba aici în primul rând de a eficientiza politica externă a Armeniei, dincolo de stabilitatea politică din țară și cea economico-financiară care trebuie relansate. Atât de Războiul de 44 de zile, care a lăsat urme adânci în sânul societății armenești, dar și de pandemia care a afectat, pe multiple planuri situația, și așa gravă, din Armenia. De viitorul Președinte ar putea depinde, într-o bună corelare cu Primul Ministru și Parlament, relațiile sale cu statele vecine ostile și mai ales de relația cu Federația Rusă și Uniunea Europeană. De Federația Rusă, ne place sau nu, depind chestiunile de securitate națională. Dar e nevoie și de un abil balans echilibrat, între o resituare proeuropeană și alta a stabilității regionale. Relansarea unui dialog politico-diplomatic cu Turcia și Azerbaidjanul, care să ducă dacă nu se poate la o nouă „înfrățire între popoare”, măcar la stabilitate politică și schimburi comerciale în beneficiul tuturor. Că viitorul șef al statului, ales pentru un mandat de șapte ani, ar putea fi mai docil decât fostul în relațiile cu actuala majoritate parlamentară și cu actualul PM ar fi o premisă de bun augur. Situația internă din Armenia, ca și cea extrem de tensionată de pe plan internațional nu pot conduce decât la o singură certitudine. E nevoie de solidaritate și unitate mai mult ca oricând. Ar fi de dorit ca viitorul Președinte al Armeniei, oricare ar fi el, să contribuie la aceste deziderate.