Bedros Horasangian

BEDROS HORASANGIAN : Pallady – De la Nor Ghiank la Ararat

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Anul 2021 care se va termina peste câteva zile a fost un  an nu prea bun pentru armenii care au trebuit să suporte consecințele războiului din Nagorno-Karabagh din 2020. Anul 2021 n-a reușit decât parțial să adune și solidarizeze armenimea de peste tot în privința unui proiect de țară. Cine suntem și ce vrem noi de la noi, în primul rând, și apoi definirea noastră în raport cu ceilalți. Prieteni și neprieteni, lumea din care facem parte. Autoritățile de la Erevan, reconfirmate printr-un vot – care a încins, iar și inutil, spiritele, deh, dak airun/sânge fierbinte au tot încercat și încearcă să găsească soluții la situația gravă creată după războiul pe care Armenia și Armenii l-au purtat cu Azerbaidjanul, Turcia și lumea islamică a jihadiștilor de te miri unde. Situația nu e roză nici astăzi. Situația politico-economică, ca și cea militar-strategică extrem de complicată. Dacă speculații și analize aprofundate a situației reale și concrete se pot face, deciziile pe care administrația premierului Nikol Pașinian le ia sunt la fel de importante. Nu mai este vreme de gâlcevi și lupte intestine între diferitele componente ale spectrului politic național. O solidaritate bine închegată și unanim acceptată ar putea aduce roade mai bogate decât interminabilele dispute care au  măcinat etosul armenesc. Moștenirea solidarității prin exemplul Patriarhului de la Constantinopol Hairik Krimian și a lui Monte Melkonian ar putea aduce un dram de speranță și încredere, de care armenii au atâta nevoie. Pe acest fond al chestiunilor grave care privesc poporul armean în întregul lui, putem decupa și clipe mai senine dintr-un particular care-i privesc doar pe armenii din România.

Lucrări de Theodor Pallady în Colecția Garabet Avakian de la Muzeul Colecțiilor

Unul dintre marii pictori ai  națiunii române, Theodor Pallady (1871-1956) este comemorat printr-o expoziție retrospectivă pusă sub genericul PALLADY 150. Organizat sub auspiciile Muzeului Național de Artă al României, în condițiile impuse de pandemia care ne-a schimbat obișnuințele și impus noi reguli/restricții, mai mult sau mai puțin respectate. Care ar fi legătura dintre Pallady și armeni? Simplu, multe dintre lucrările acestui aristocrat – la propriu și la figurat, Pallady provine dintr-o veche familie de boieri moldoveni ( așa cum au fost și prestigioasele familiile armenești din Moldova, Goilav, Buicliu, Missir, Ferhat, Lazarovici, Cristoveanu etc care au creat nu doar bunăstarea unor orașe, dar au contribuit și la faima lor, dovadă fiind multele școli, biserici și străzi armenești cu locuințe dintre cele mai mândre etc) – cum spuneam, multe lucrări ale lui Pallady au ajuns în proprietatea unor colecționari armeni din România. Așa sunt cele din colecția – faimoasă – a lui K.H.Zambaccian, prieten bun cu pictorul, nu doar cumpărător de vază, așa cum în colecțiile lui Garabet Avachian, proful de vioară prestigios, se găsesc 80 ( optzeci!) de lucrări din care sunt expuse doar jumătate, așa cum în alte colecții mai mici se pot descoperi lucrări de Pallady. Ca în colecția Beatrice și Hrandt Avachian, unde găsim două lucrări sau în cea a avocatului Hurmuz Aznavorian. 

Casa Melik

Nu în ultimul rând printre piesele adăpostite în Casa Melik, de pe strada Spătarului, devenită, printr-un joc al hazardului, Muzeul Pallady. Reproducem alăturat un mic text ce a apărut în revista Observator Cultural, care propune vizitarea acestei noi expoziții.( vezi aici ) Dar care ar fi și un bun prilej de rememorare a unor contribuții armenești la cultura română. Ne-a făcut o mare  plăcere vestea deschiderii expoziției PALLADY 150. Ne oferă prilejul la multe-multe nostalgice întoarceri în trecutul rămas undeva în adâncurile unei memorii agresate de Breaking-News și vești rele. Nu sunt sigur că armenii amatori de cultură se vor înghesui cu mic cu mare să dea buzna la noua expoziție, dar invitația mea ar putea aduce câteva satisfacții și bucurii celor care vor avea îndrăzneala și curiozitatea de a reface traseul bucureștean propus de mine.

Plecând de la Palatul Regal (Muzeul de Artă) de pe calea Victoriei, apoi la Muzeul Colecțiilor, un prim popas, apoi la Muzeul Zambaccian și sfârșind la Casa Melik, din Str.Spătarului – la doi pași se află și vila – extrem de bine conservată, pentru că a fost în administrarea MAE român – a lui Manissalian, marele bogătan și primul președinte al Uniunii Armenilor, ca și casa în care a locuit Abgar Baltazar, pictor de vază acum peste o sută de ani, pe strada Silvestru, multe povești cu armeni se ițesc din mahalaua ce împresoară  Biserica Armenească.

Am debutat în publicistică cu un articol despre Pallady în colecțiile armenești din România ce a apărut – în traducerea lui Sergiu Selian – în Nor Ghiank, și închei parcursul admirației față de marele pictor român cu această glosă pe care, cu generozitate, Ararat-ul de azi o găzduiește.

La mulți ani!, Shad darineru!

Ziarul Nor Ghiank ( 22 aprilie 1977 )

One Response to BEDROS HORASANGIAN : Pallady – De la Nor Ghiank la Ararat

  1. Eugenia December 15, 2021 at 4:27 am

    Bravo! Frumoas? prezentare!
    ?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *