Bedros Horasangian

BEDROS HORASANGIAN : Mariam, Svetlana și dl. Vascanian

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Aflu cu mare întârziere că ne-au părăsit. Pandemie, ne pandemie se mai și moare. Mariam Bostanian, Svetlana Kacealova și Dl. Sarkis Vascanian. La fel de discret cum au trăit și printre noi. Armeni care au avut de-a face cu alți armeni din preajma noastră, armeni care alcătuiesc mica-marea (cândva) comunitate a armenilor din România. Așa numiții romanahai, așa cum sunt și fransahai, bulgarahai, libanatzi și beirutsi, evident dragii de bolsetsi – cei din Bolis, vechiul Constantinopol, actualul Istanbul – așa cum în copilăriile noastre tot auzeam că x e tekirdagtsi – din Tekirdagh, koniatsi – Konia, haleptsi – Alep, azi e în Siria, dar până mai ieri toată puzderia de localități din memoria noastră colectivă se găseau pe teritoriul Imperiului Otoman, ca și toată Armenia istorică, kaisertsi sau izmirtsi, adică Izmir, vechea greceasca Smirna, de unde este istoricul Dedeyan, de pe coasta Ionică a Mării Egee, care  a fost locuită 2000 de ani de grecii care au părăsit-o în 1923, după dezastroasa campanie a lui Venizelos, cu păguboasa lui Megalo Ideea, de a-i scoate pe turci din Anatolia, ce a dus la schimburile de populație dintre greci și turci, busculând toată istoria, și tot așa după locul de baștină al strămoșilor. Ce de voie și de nevoie de cele mai multe ori, au părăsit pământurile natale/strămoșești – ceea ce numeau cu mândrie și nedisimulat orgoliu, merin hogheră și s-au pripășit fiecare pe unde și cum a apucat. Fiecare familie de armeni din România, are propria poveste nescrisă, deseori nespusă și care se pierde apoi din memoria celor ce vin după noi. Mariam Bostanian, ca și Svetlana Kacialova și Sarkis Vascanian cu care mă tutuiam și glumeam de fiecare dată când ne întâlneam ( ne-am simpatizat și fără să ne tragem de șireturi) –  au lucrat ȘI pentru comunitatea armeană din România. Fiecare în felul lui și-a adus o meritorie contribuție – în general puțin cunoscută și mai mult nu apreciată cum se cuvine – la bunul mers la Uniunii Armenilor din România sau al Arhiepiscopiei Armene din România. Unde niște ani buni Svetlana Kacialova, cu inimitabilul ei accent rusesc – limba rusă  era mother tongue –  a fost o activă prezență. Ca și Mariam la editură/redacția Ararat, ca și Dl Vascanian la tipografia care a făcut o bună treabă în ultimii 25 de ani, de când regretatul Glorichian – altă biografie nescrisă – a donat-o armenimii din Romanistan. Nu mai lungim aceste vagi considerații, glose, paranteze și ocolișuri legate de armenii din România, ci dorim să aducem un postum omagiu unor armeni/armence care prin viața și munca lor au făcut cinste unei comunități nu foarte numeroase. Îmi pare foarte rău de vestea dispariției lor, regret că s-au prăpădit și au ieșit discret din vălmășagul vieții, așa și cum au trăit, alături, printre noi.

Dumnezeu să-i odihnească în pace!

One Response to BEDROS HORASANGIAN : Mariam, Svetlana și dl. Vascanian

  1. Eugenia December 15, 2021 at 6:47 am

    Dumnezeu s?-i odihneasc? în pace ?i lumin?! ?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *