Avanpremieră la Festivalul Internaţional de Film de la Veneţia, a 76-a ediţie, 2019

In competitia oficiala Atom Egoyan cu „Guest of honor“ si
Robert Guediguyan cu „Gloria Mundi“ vor concura pentru trofeul suprem „Leul de
Aur“, iar in afara concursului descoperim arta lui Yervant Gianikian in
documentarul dedicat sotiei sale „I Diari di Angela“!

Romania este prezenta in afara concursului cu
documentarul „Colectiv“ semnat de Alexander Nanau.

Festivalul Internaţional de Film de la Veneţia se afla la a 76-a editie, este timpul sa recapitulam si sa ne amintim inceputurile sale.

A fost odată un festival internaţional de film de renume dar care cu
timpul, a fost întrecut de un altul si mai faimos, dar pe urmă acesta primul
şi-a revenit şi l-a întrecut pe cel de-al doilea, care se credea mai mare.

Cam aşa s-ar spune povestea competiţiei de‑a lungul anilor între Veneţia şi Cannes, căci, într-adevăr, Festivalul Internaţional de Film de la Veneţia, care a fost fondat în 1932, ca Venetia Biennale, deţine cea mai mare vechime, dar a fost întrecut de Festivalul Inter­naţional de Film de la Cannes pe parcursul anilor. Pînă în urmă cu doi ani, cînd Veneţia şi-a recăpătat importanţa ca rampă de promovare, cu filmul La La Land, proiectat în deschidere la Veneţia în 2016, care avea să cîştige ulterior în 2017, Oscarul la patru categorii, printre care şi Oscarul pentru Regie. Istoria s-a repetat si mai spectaculos in 2018 cand filmul Roma al mexicanului Alfonso Cuaron a castigat in septembrie Leul de Aur la Venetia, iar in februarie 2019 a intrat in cursa pentru premiile Oscar cu 10 nominalizari dintre  care a obtinut  două premii Oscar, pentru cel mai bun film strain, iar Alfonso Cuaron a fost rasplatit cu un Oscar pentru cea mai buna regie. Ramane de asteptat să vedem cine va câștiga la actuala editie!

Dar care sunt tendintele la actuala editie? Pentru prima oara din 2012 filmul de deschidere nu este o productie sau coproductie (cazul peliculei Roma coprodus de Netflix) a studiourilor americane. Actuala editie anunta o abundenta de staruri printre care nici vedetele americane nu lipsesc. Brad Pitt revine dupa utimul sau rol in „Once upon a time in Hollywood“ prezentat la Cannes, in rol de astronaut NASA alaturi de Liv Tyler, Tommy Lee Jones si Donald Sutherland la Venetia in noul science fiction „Ad Astra-Spre stele“ in regia lui James Gray caruia i se alatura ca co-producator. Pe actorul canadian Sutherland il reintalnim alaturi de renumitul cantaret britanic Mick Jagger, actorul danez Claez Bang (din filmul „The square“ Palme d’or in 2017) si australianca Elizabeth Debicki si in filmul de inchidere a festivalului „The Burnt Orange Heresy” in regia lui Giuseppe Capotondi. Aceasta pelicula va rula conform traditiei in afara competitiei. „Joker“ de Todd Philipps îi aduce pe Joaquin Phoenix si pe Roberto de Niro la Venetia. Roman Polanski revine la Venetia cu noua sa pelicula „J’accuse“. Printre vedetele care vor defila se numara si Scarlett Johansson care va păși alaturi de Adam Driver pe covorul rosu cu ocazia premierei Netflix „Marriage story“ in regia lui Noah Baumbach. Un al doilea film Netflix, acesta supraincarcat de vedete, este noul film al  lui Steven Soderbergh „The Laundromaut“ despre afacerea Panama Papers. Din distributie fac parte Meryl Streep, Gary Oldman, superbul actor belgian Matthias Schoenaerts, Sharon Stone care revine pe marele ecrane dupa o indelungata pauza si last but not least il reintalnim pe carismaticul Antonio Banderas la scurt timp dupa ce a facut furori in iulie la Filmfest München unde primea trofeul CineMerit pentru inteaga sa cariera. Un alt lungmetraj in competia oficiala cu o abundenta de vedete Hollywood precum Johnny Depp, Robert Pattinson si Greta Scacchi este fictiunea „Waiting for the barbarians“ in regia italianului Ciro Guerra. Olivier Assayas a preferat din nou Venetia pentru premiera noul sau film„Wasp network“ cu renumitii actori Penélope Cruz, Edgar Ramírez, si Gael García Bernal in distributie.

Daca in 2018 ultima sa pelicula „Shoplifters“ era rasplatita la Cannes cu Leul de Aur, iata ca Venetia a ales noua sa pelicula in coproductia japoneza-franceza „La verite/adevarul“ ca film de deschidere a actualei editii de la Venetia. Acesta onoare de a deschide festivalul care se va desfasura între 28 august si 7 septembrie îi revine regizorului japonez de succes Hirokazu Koreeda. Cu o distributie impresionanta, divina Catherine Deneuve, această grande dame a cinemaului francez si minunata Juliette Binoche, filmul de deschidere este o producție galion a festivalului. Multe vedete si multe portrete feminine, aceasta ne asteapta la actuala editie. Printre filmele din competitia oficiala se numara „Babyteeth“ de Shannon Murphy si „The Perfect Candidate/Candidata perfecta“ de Haifaa Al-Mansour. Pe regizoarea saudita am cunoscut-o la Festivalul International de Film de la Abu Dhabi in 2013, cand prezenta cu Wadja primul lungmetraj filmat vreodata in Arabia Saudita. Intre timp stabiliata la Los Angeles, Haifaa Al-Mansour s-a intors in tara sa natala pentru a filma noul sau lungmetraj produs de casa de productie germana Razor si cofinantata de FFA-Fondul Federal de Film din Germania. In comedia sa despre emanciparea femeilor din Arabia Saudita, o tanara doctorita, exasperata că strada din fata clinicii sale de ani de zile nu se mai construieste, decide sa preia initiativa si sa candideze personal la alegerile comunale, pentru a schimba situatia. Cu toate ca numai doua filme dintre cele 21 de filme din competitia oficiala sunt semnate de femei, conform declaratiilor lui Alberto Barbera, majoritatea filmelor portretizează personaje feminine, elaborate de regizori care dau dovada de o sensibilitatea aproape „feminina“, aș adauga. Acest  dezechilibru va fi compensat de o interesanta alegere feminista a organizatorilor Paolo Barata si Alberto Barbera: juriul competitiei oficiale va fi prezidat de realizatoarea Lucrecia Martel, o șamană a cinematografiei, asa de diferit find conceptul său despre film.  Dar nu numai, la fel si celalalte jurii cu exceptia categoriei filmelor de debut vor fi prezidate de femei. Si asa juriul categoriei Orizzonti va fi condus de regizoarea italiana Susanna Nicchiarelli,  Venice Classics de regizoarea italiana Costanza Quatriglio iar last but not least Venetia VR este condusa de renumita artista Laurie Anderson, cu care am avut ocazia sa vorbesc la Festivalul de la Cannes anul acesta.  “Este o onoare, o responsabilitate şi o plăcere să iau parte la această celebrare a cinema-ului, a dorinţei omenirii de a se înţelege”, a declarat Lucrecia Martel. O interesanta alegere feminista a organizatorilor Paolo Barata si Alberto Barbera. Filmele sale magice, numai 4 lungmetraje la numar printre care “Zama”, care a debutat în afara competiţiei la Veneţia în 2017, ofera o extraordinara experienta cineasta si o diferita naratiune audiovizuala. Acel concept este tridimensional, prin sounddesign-ul in care plonjăm, care nu corespunde neaparat cu imaginea. Recent in iulie, Filmfest München i-a acordat o retrospectivă, iar Lucrecia Martel, întocmai unei șamane a fascinat publicul, explicand  viziunea sa cineastă atat de diferita. Realizatoarea argentineana, va prezida juraţii în misiunea lor de a acorda trofeul Leul de Aur pentru cel mai bun film, precum şi trofeele Leul de Argint – “marele premiu al juriului” şi “cel mai bun regizor”, dar şi la categoriile “cel mai bun actor”, “cea mai bună actriţă”, “cel mai bun scenariu”, “premiul special al juriului”, Premiul “Marcello Mastroianni” pentru tinere speranţe. 

Un alt highlight va fi cu siguranţă apariţia actriţei britanice Julie Andrews care va primi trofeul Leul de Aur pentru întreaga sa activitate, alaturi de regizorul spaniol Pedro Almodovar care va fi rasplatit la Venetia cu trofeul pentru intreaga sa cariera. S-ar putea interpreta că Venetia preia datoria festivalului de la Cannes, cum la ultima editie din mai 2019 la Cannes in cursa pentru Palme d’Or, cu toate că specialiștii se asteptau la acordarea trofeului binemeritat lui Pedro Almodovar acesta nu l-a primit, doar actorul său principal Antonio Banderas (pe care apropo dupa ce l-am intalnit la Filmfest München il voi reîntalni si la actuala editie la Venetia) a fost rasplatit cu premiul pentru cea mai buna interpretare masculina. Iar pentru prima oara intalnim o femeie din lumea araba in juriu la Venetia. Este vorba de actrita tuneziana-egipteana Hend Sabri, care sub conducerea lui Emir Kusturica alaturi de regizoarea italiana Antonietta De Lillo face parte din juriul „Luigi de Laurentis“ si care vor acorda trofeul „Leul de Viitor“ pentru cel mai bun film de debut la actuala editie. Conform Forbes Orientul Mijlociu din 2017 Hend Sabri de origine tunisiană, stabilita la Cairo este considerata cea mai influenta actrita din lumea araba, foarte mediatizata si cu o impresionanta prezenta si followers pe Twitter si alte canale social media. Am avut ocazia s-o cunosc in cadrul Festivalului International de Film El Gouna 2017 si s-o revad in 2018, sper s-o revad si sa stam de vorba de experienta Venetia si rolul sau model pentru femeile arabe la actuala editie El Gouna la care am fost invitata si care se va desfasura in perioada 19-28.09.2019 in El Gouna in Egipt.

Referitor la filmele selectate in acest an predomina filmele care reconstruiesc cronologia evenimentelor din trecut, care investigheaza trecutul sau care reinterpreteaza evenimentele desfasurate ajungand la rezultate diferite. Acesta este si cazul singurului film românesc prezentat la Venetia anul acesta. România este reprezentata de regizorul romano-german Alexander Nanau (cunoscut publicului pentru „Toto şi surorile lui”) care participa la festival in afara competitiei cu noul sau documentar „Colectiv“!  Câştigator la CNC şi finanţat de Luxembourg Film Fund, pelicula lui Alexander Nanau debutează cu incendiul din clubul Colectiv de pe 30 octombrie 2015 şi observa evenimentele care urmeaza timp de un an. In documentarul sau Nanau investigheaza acea tragedie care a avut loc in club, si care a dus la moartea a 64 de tineri si nimeni pus sub acuzare. Preşedintele Festivalului de Film de la Veneţia, Paolo Barrata a comentat filmul declarand ca acesta  prezintă corupţia din tara noastră. Manipularea adevarului, interes personal versus interes public, au dus la picarea guvernului Ponta, la demisia lui Gabriel Oprea din Parlament, dar si la nominalizarea lui Dacian Ciolos (fost ministru român al agriculturii și comisar european) pentru formarea unui nou guvern si la numirea lui Vlad Voiculescu in functia de ministru al Sănătății. Regizorul explorează actiunile autorităților si a jurnaliștilor in căutarea și prezentarea adevărului. In cadrul concursului pentru Leul de Aur voi reintalni un vechi prieten pe care l-am cunoscut cu ani în urma la Festivalul International de film „Golden Apricot“ de la Erevan, în 2013, cu ocazia prezentării filmului sau „Tăcerea lui Peleshian“. Este vorba de versatilul regizor italian Pietro Marcello care revine la actuala editie cu tanarul talent Luca Marinelli in rolul principal in filmul de dragoste si critica la adresa claselor sociale „Martin Eden“, o adaptare libera a romanului lui Jack London.

Armenii au mai multe sanse ca niciodata anul acesta la trofeul Leul de Aur, fiind pentru prima oara în istoria Festivalului reprezentați de chiar doi regizori. Atat regizorul armeano-canadian Atom Egoyan cat si regizorul armeano-francez Robert Guédiguyan au fost selectati în competitia oficiala.

In noua sa pelicula „Guest of honour” Atom Egoyan prezinta dificultatile pe care le are relația unui tată cu fiica sa, care este încarcerata pentru acuzații false de agresiune sexuală și care refuză să iasă din închisoare. Ambii încearcă să găsească o modalitate de a se intelege, dar amintirile din trecut îi afectează.

In filmul lui Robert Guédiguyan „Gloria Mundi“ o familie se adună în Marsilia la nașterea micuței Gloria, dar situație este ingrijoratoare deoarece vremurile sunt grele – până când unchiul ambițios al Gloriei anunță un plan ingenios care ar putea pune capăt greutatilor si îmbunătăți considerabil poziția sociala o dată pentru totdeauna.

In afara concursului il descoperim pe
regizorul documentarist armeano-italian Yervant Gianikian in
documentarul dedicat sotiei sale decedate in 2018 pe baza jurnalului Angelei „I Diari di Angela“!

Pe ambii, pe Atom Egoyan si pe Robert Guédiguyan am avut norocul sa-i cunosc chiar in capitala Armeniei in cadrul festivalul international de film „Golden Apricot“ la care am participat ultima oara in vara anului 2016, este timpul sa revin la urmatoarea editie în 2020!

Pe regizorul francez de origine armeana Robert Guédiguian l-am cunoscut in 2015, se afla la Erevan acompaniat de sotia, actrita franceza Ariane Ascaride, in calitatea sa de președinte al juriului competiției principale din acel an. Filmul sau „Don’t Tell Me the Boy Was Mad“  era si filmul de deschidere la Golden Apricot in acel an. Acesta spune povestea unor tineri armeni din Occident de la începutul anilor ’80, care încearcă, prin acte de terorism împotriva diplomaților turci, să convingă opinia publică internațională de realitatea istorică a Genocidului din 1915, nerecunoscut până azi de Turcia și de alte țări aliate acesteia. Festivalul i-a decernat premiul Bisericii Apostolice a Armeniei „Let There Be Light“. Ne-am revazut in anul urmator 2016 la Venetia cand Robert Guediguian prezida juriul international, in 2017 cand revine la Venetia cu filmul „La villa/Vila“ si in 2018 de data aceasta el facea parte din juriul international la Cannes prezidat de actrita australianca Cate Blanchett.

Cat despre Atom Egoyan, unul dintre cei mai renumiti regizori din Canada, foarte legat de Golden Apricot caruia i-a servit de-a lungul anilor in functia de presedinte onorific, pe acesta il cunosc de mai demult, prima amintire este din 2002 si la Cannes. Atom Egoyan prezenta la Cannes in afara concursului „Ararat“ despre reconstituirea amintirilor despre genocidul armean, cu regretatul Charles Aznavour in distributie. Pe langa „Golden Apricot“ l-am reintilnit de-a lungul anilor la Cannes, ultima oara in 2014 la premiera peliculei sale „Captiv“, la Venetia revenit in 2010 cu „Chloe“ de data aceasta in competitia oficiala si ultima oara in 2015 cand impresionantul sau thriller „Remember“ de data aceasta despre reconstituirea amintirilor despre Holocaust concura pentru „Leul de Aur“ cu Christopher Plummer, Martin Landau si Bruno Ganz in distributie.Cu regretatul Bruno Ganz, care era acasa la Venetia, caci locuia pe insula La Giudecca, am discutat la ultima editie in 2018.

Un alt locuitor al acestei insulițe din Venetia este Ulrich Tukur. Si pe talentatul actorul german il vom reintalni pe Lido impreuna cu cunoscuta actrita italiana Valeria Golino, doarece face parte din distributia filmului „Adults in the room/Adulți în cameră” in regia lui Costa-Gavras. Premiera va avea loc in afara competiției si merita toata atentia, fiind o adaptare dupa cartea fostului ministru grec de finanțe, Yanis Varoufakis in care sunt reconstruite ceea ce Barbera a numit negocierile „incredibile” care au avut loc intre UE si Grecia în criza financiară.

În plus, două serii vor fi promovate la Veneția: „Noul Papa”, continuarea serialului „Tânărului papă” de câștigătorul premiului Oscar Paolo Sorrentino; de data aceasta alături de Jude Law va fi și John Malkovich. Cea de-a doua serie “ZeroZeroZero” este o adaptare dupa romanul cunoscutului contrahent al mafiei Roberto Saviano – este vorba despre comerțul cu cocaină!

In afara concursului va fi prezentat filmul „Seberg“ cu Kristen Stewart in rolul principal, si cateva documentare deosebite printre care se numara si noul si probabil si cel mai interesant documentar al lui Sergei Loznitsa „State Funeral” despre inmormantarea lui Stalin. Interesant de vizionat va si „Citizen K” semnat de britanicului Alex Gibney despre Rusia de astăzi şi conducatorul sau Vladimir Putin. Un highlight va fi filmul-concert „Us+Them” un manifesto de salvare a planetei in regia lui Sean Evens, despre vizionarul Roger Waters de la Pink Floyd. Acest film va putea fi vizionat ulterior dupa premiera mondiala de la Venetia numai pe 2 si pe 6 octombrie in cinematografele din 60 de tari. 

Iar filmul german „Pelikanblut/Sange de pelican“ in regia lui Katrin Gebbe, de fapt unicul film german la actuala editie, va deschide concursul Orizzonti/Orizonturi rezervat regizorilor de debut. In rolul principal o intalnim pe talentata actrita germana Nina Hoss, care interpreteaza o mama care este capabila de orice sacrificiu pentru a-si salva copilul adoptat.

Acestea sunt cele 21 de filme selectate in competitia
oficiala:

La vérité de Hirokazu
Koreeda (film de deschidere)
The Perfect Candidate de Haifaa Al-Mansour
About
Endlessness de Roy Andersson
Wasp Network de
Olivier Assayas
Marriage Story de Noah Baumbach
Guest of
Honour de Atom Egoyan
Ad Astra – Spre stele de
James Gray
A Herade de Tiago Guedes
Gloria Mundi de Robert Guédiguian
Waiting for
the Barbarians de Ciro Guerrat
Ema de Pablo Larraín
Lan Xin Da Ju Yuan (Saturday Fiction) de Lou Ye
Martin Eden de Pietro
Marcello
La Mafia Non È Più Quella Di Un Volta de Franco Maresco
The Painted Bird de Václav Marhoul
Il Sindaco del Rione Sanità de Mario Martone
Babyteeth de Shannon
Murphy
Joker
de Todd Phillips
An Officer
and a Spy de Roman Polanski
The
Laundromat de Steven Soderbergh
Ji Yuan Tai Qi Hao (No. 7 Cherry Lane) de Yonfan

In afara concursului -fictiuni

The Burnt
Orange Heresy de Giuseppe
Capotondi (film de inchidere)
Vivere de Francesca Archibugi
Seberg de Benedict Andrews
Mosul de Matthew Michael
Carnahan
Adults in the
Room de Costa-Gavras
The King de David Michôd
Tutto il Mio Folle Amore de Gabriele Salvatores

In afara concursului – filme documentare

Roger Waters
– Us + Them de Roger Waters und Sean Evans
State Funeral
de Sergei Loznitsa
45 Seconds of Laughter de Tim Robbins
Woman de Yann Arthus-Bertrand si Anastasia Mikova
Citizen K de Alex Gibney
I Diari di Angela de Yervant Gianikian si Angela Ricci Lucchi
Citizen Rosi de Didi Gnocchi si Carolina Rosi
The Kingmaker de Lauren Greenfield
Colectiv (Collective) de Alexander Nanau
Il Pianeta in Mare de Andrea Segre

In afara concursului – Special-Screening

ZeroZeroZero (Episode 1+2)
de Stefano Sollima
The New Pope (Episode 1+2)
de Paolo Sorrentino
No One Left Behind de Guillermo Arriaga
Electric Swan de Konstantina Kotzamani
Irreversibel (Inversion Intégrale) de Gaspar Noé
Never Just a Dream: Stanley Kubrick and Eyes Wide Shut de Matt Wells

In Orizzonti

Pelikanblut de Katrin
Gebbe film de deschidere)
Bik Eneich – Un Fils de Mehdi M. Barsaoui
Blanco en Blanco de Théo Court
Mes Hours de Gloire de Antoine de Bary
Nevia de Nunzia de Stefano
Moffie de Oliver Hermanus
Giants Being Lonely de Grear Patterson
Hava, Maryam, Ayesha  de  Sahraa Karimi
Rialto  de  Peter Mackie Burns
Borotmokmedi (The Criminal Man) de Dmitry Mamuliya
Metri Shesho Nim (Just 6.5) de Saeed Roustaee
Revenir  de  Jessica Palud
Verdict  de  Raymund Ribay Gutierrez
QiQiu (Balloon)  de  Pema Tseden
Chola (Shadow of Water)  de  Sasidharan Sanal Kumar
Sole  de 
Carlo Sironi
Atlantis de Valentyn Vasyanovych
Madre  de 
Rodrigo Sorogoyen

Dar Veneţia este mai mult decît en vogue, ea este şi
avangardistă, ştie să se reinventeze cu premiere senzaţionale. Organizatorii
Festivalului de Film de la Veneţia au lansat, în 2017, o nouă categorie de
concurs. Este vorba despre „VR/Virtual Reality!“. Această invitaţie de
participare la un festival internaţional de mare amploare, Veneţia numărîndu-se
printre festivalurile din categoria „A“, înseamnă un mare succes pentru noua
tehnologie. Cannes-ul a cochetat cu noua tehnologie VR la ediţia din 2017, dar
la ediţia din 2018, tehnologia blockchain era în centrul atenţiei. Am
participat la congresul VR, care s-a desfăşurat pe data de 19.05.2017 la
Cannes, în cadrul Festivalului, dar iniţiat de organizatorii conferinţei
„Stereopsia“ din Bruxelles. Actuala ediţie va avea loc la sfîrşitul anului,
între 05-07.12.2018. Am încercat să văd în cadrul Festivalului de la Cannes
scurtmetrajul care făcuse deja mari furori VR Carne y Arena, realizat
de mexicanul Iñárritu. Dezamăgită de nereuşită, am colindat prin
pavilionele ţărilor prezente. Şi am dat astfel de pavilionul Next, consacrat
promovării filmelor VR. Deci ceva era în mişcare şi la Cannes, dar nu precum la
Veneţia. Şi, pe urmă, am aflat de la coordonatorul proiectului, Ioana Mischie,
despre ediţia-pilot găzduită de pavilionul României, „Romanian VR Days“, pe 25
mai 2017, la Cannes. Acea iniţiativă a însemnat aproape o revelaţie pentru
mine, fiind adînc impresionată de calitatea scurtmetrajelor vizionate, mai ales
de cel despre Jilava, cu titlul Masacrul de la Jilava, şi de
experienţa VR Salina Turda. Tot Ioana Mischie mi-a vorbit despre
conferinţa Beyond Borders, la care participase în calitate de speaker
pe 22 mai: Diversity in Cannes – The Virtual Reality Panel. La editia
Cannes din anul acesta am fost impresionanta de cele trei instalatii VR „To the
moon“! a lui Laurie Anderson realizate impreuna cu artistul chinez Hsin-Chien
Huang!

Veneţia a mers mai departe decît Cannes-ul, propunîndu-şi să promoveze
un dialog intercultural între profesionişti cu specializări distincte în
domeniul realităţii virtuale din întreaga lume. La actuala ediţie, pe întregul
parcurs al Festivalului, timp de 10 zile (ediţia-pilot din 2017 durase numai 5
zile), insuliţa Lazzaretto Vecchio, situată vizavi de Lido, se va transforma
din nou în teritoriu VR, unde vor fi prezentate scurtmetraje VR, dintre care
numeroase producţii VR vor fi în concurs.

Veneţia era deja, în 2016, primul festival care lua în serios
producţiile făcute pentru realitatea virtuală. Pelicula Jesus VR – The
Story of Christ, prezentată la Veneţia în 2016, este considerată primul
film VR, cu toate că, drept să spun, calitatea acestuia nu m-a impresionat.

In 2017, Venezia Biennale lansa cu VR nu numai o nouă categorie de concurs, ci şi „Biennale College Cinema Virtual Reality“. Biennale Cinema College 2019 va prezenta producţii VR de 10-20 de minute, în afara competiţiei.

Si pe Laurie Anderson, o voi revedea la Venetia pe insulita Lazzaretto,
de data aceasta in fuctia de presedinta a juriului in categoria VR!

Veneţia aduce vizibilitate şi noroc, căci filmele de deschidere ale
Festivalului au primit ulterior premiile Oscar. La Veneţia nu mă aşteaptă numai
unul dintre cele mai pretigioase festivaluri de film, pe insula Lido, cu
fastele petreceri din cadrul lui, în incinta şi pe plaja hotelului de lux
Excelsior.

Mă bucur să revăd superba grădină cu rodii din Palazzo Zenobio degli Armeni şi pe prietenii de acolo, precum Samuel, care m-au găzduit deja de repetate ori în trecut, să revăd insula San Lazzaro cu călugării armeni, pe lîngă care trec în fiecare zi cu vaporetto, în drum spre Lido, Cazinò şi Palazzo del Cazinò.

Rămîne să vedem ce surprize ce ne aduce cea de-a 76 ediţie de la Veneţia!

Alice KANTERIAN

by Redactor