Arhiepiscopia Armeana

Arțakhul este garanția unității și eternității diasporei armene

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

În
aceste zile, răsfoind paginile sumbre ale istoriei, ne reamintim de masacrele
săvârșite la sfârșitul lunii februarie al anului 1988, în orașul Sumgait din Republica
Azerbaidjan, din cadrul fostei U.R.S.S., asupra populației armene, masacre  ce  au
zguduit opinia publică internațională. Scopul acestor masacre a fost acela de
a-i speria pe armenii din Nagorno Karabagh (Arțakh) și a-i determina să renunțe
la lupta lor pentru independență.

           Masacrele din Sumgait au fost
organizate cu maximă minuțiozitate. Bandele de azeri, înarmate cu răngi din fier, topoare, ciocane s-au năpustit
în casele armenilor, i-au omorât, iar apoi 
trupurile neînsuflețite au fost stropite cu benzină și arse.

            De
fiecare data când vorbim de Sumgait, ne învăluie aceleași sentimente de groază,
de amintiri sângeroase, de suferință cruntă, pierderi ireversibile, destine
frânte. În orașul Sumgait locuiau 18.000 de armeni, pentru care sfârșitul lunii
februarie al anului 1988 a fost fatal. Același genocid planificat, săvărșit cu
mâna acelorași călăi. Istoria se repeta.

            Deși
au trecut 32 de ani, acele masacre nu au fost evaluate așa cum se cuvine,
opinia publică internațională nu a condamnat acele atrocități și nici pe
autorii lor. Acele masacre din Sumgait, categoric pot fi catalogate drept Genocid.
A fost comisă o crimă al cărei țel era exterminarea populației armene care
trăia în Azerbaidjan. Singurul motiv a fost faptul că acei oameni erau armeni.
Acea ură și intoleranță pentru care populația armeană a fost masacrată acum 32
de ani, continuă și astăzi. Se încearcă 
prin diferite crime și alte metode crude să fie speriați vajnicii
luptători armeni, să fie îngenunchiați și obligați să renunțe la Arțakh. Până și
criminalii cei mai feroci care au omorât oameni nevinovați, în Azerbaidjan sunt
considerați eroi naționali, iar crimele lor sunt considerate un serviciu  important adus patriei. Unul dintre cele mai
grăitoare exemple este Ramil Safarov care cu toporul a omorât un ofițer armean,
în somn, la Budapesta, în anul 2004,  iar  în
aprilie 2016, bande azere au năvălit în satele armenești din apropierea graniței
și au torturat și omorât populația civilă. De ce? Pentru că opinia publică
internațională nu a condamnat corespunzător genocidul de la Sumgait. Din
păcate, nici Azerbaidjanul în toți acești ani nu a încercat să cerceteze, să
reconsidere sau să-și exprime regretul asupra acelor evenimente, din contra,
continuă să ducă o politică de ură și xenofobie 
devenită un crez pentru acest stat.

            Astăzi ne plecăm capul în fața memoriei
acelor victime nevinovate și ne manifestăm ferm 
convingerea că acele masacre și crime săvârșite asupra poporului nostru,
mai devreme sau mai târziu, vor fi catalogate și condamnate corespunzător de
către întreaga umanitate. Lipsa 
condamnării masacrelor și crimelor de către opinia publică
internațională în perioada actuală, duce la noi masacre și atrocități, ai căror
martori suntem astăzi.

           Poate, într-o zi, inamicul va
înțelege ca Arțakhul a fost, este și va rămâne pământ armenesc, că poporul
armean nu va îngenunchia în fața barbariilor și va continua să-și apere
lucrurile sfinte: Patria Mamă, Sfânta Biserică, Limba maternă.

            Pentru a contracara în viitor
asemenea evenimente, pentru realizarea năzuințelor și viselor cele mai sacre pe
care le avem garanția este să întărim statul armean, sentimentul de unitate
între noi și-n jurul Patriei.

               Mulți năvălitori, barbari,
imperiile mari au venit și au plecat de pe scena istoriei, iar noi ca popor
armean creștin, ca o trinitate: Armenia-Arțakh-Diaspora, suntem adânc înrădăcinați
în patria strămoșească și suntem legați de reperele noastre sfinte, am trăit, am
creat și vom continua să trăim și să creăm în veci.

               În calitate de Diaspora, care suntem
o forță de 8 milioane de oameni și trăim în diferite colțuri ale lumii ne
ridicăm glasul și vestim lumii întregi că Arțakhul este pământ armenesc, o
parte din teritoriul Armeniei istorice, și dacă azerii vor încerca să atace
populația armeană din Arțakh, vor primi o lovitură puternică și din partea
Diasporei armene.

             Ca Diaspora și ca națiune armeană,
ne exprimăm recunoștința față de toate structurile și organismele
internaționale care au răspuns și au condamnat atrocitățile comise împotriva
armenilor, arătându-le lumii.

            Ne
aplecăm în fața memoriei tuturor martirilor și ne rugăm și cerem mila  Celui de Sus   pentru odihna și pacea sufletelor lor.

Memoria
celor drepți fie binecuvântată, amin.

P.S. Episcop Datev
Hagopian,

Întâistătătorul
Eparhiei Armene din România

Locțiitor al
Eparhiei Armene din Bulgaria

Biroul de presă al Arhiepiscopiei Armene din România