Armenii implicați în proiectul “Curiosity”

 “Curiosity” reprezintă una dintre cele mai ambițioase misiuni lansate de NASA, fiind totodată cel mai sofisticat şi mai performant laborator ştiinţific robotizat trimis vreodată de pământeni pe o altă planetă.

Pe data de 5 august, 2012 “Curiosity” a coborât, dupa o călătorie de nouă luni, cu succes pe Marte. Considerat, de către cercetatorii implicați în acest proiect,  precursorul unei viitoare misiuni umane pe Planeta Roșie,  “Curiosity” a fost lansat într-o misiune de doi ani pentru a găsi eventuale urme care să ateste prezenţa vieţii în trecutul planetei Marte și pentru colectarea unor mostre din solul acesteia și transportarea acestora pe Pământ pentru cercetare, în laboratoarele NASA.

“Curiosity” este o maşină gândită să reziste şi să funcţioneze la temperaturi care variază între -40 şi +40 de grade Celsius, capabilă să exploreze terenul accidentat și dificil de pe Marte. Are la bord zece instrumente sofisticate pentru analize ştiinţifice, precum şi sisteme care îi permit să se mişte autonom pe trasee prestabilite. Cel mai interesant este sistemul sau de propulsie care este integral electric şi care se bazează pe o sursă de putere formată din baterii litiu-ion, un generator termoelectric cu radioizotopi si un generator nuclear care transforma  căldura în electricitate.

În spatele  acestei realizări stă o echipă de peste 100 de oameni de știință, printre care și 14 armeni. Arbi Karapetyan s-a alăturat acestei misiuni spațiale încă din fazele de proiectare și realizare. El a preluat funcția de supervisor pentru fazele de asamblare, testare și lansare. Întrebat ce părere are despre succesul acestui proiect el a răspuns că este deosebit de încântat de reușita echipei, aceasta fiind cea mai frumoasă răsplată pentru munca asiduă depusă: “proiectul  Curiosity a fost mult mai complicat decât proiectele derulate anterior din cauza  progreselor făcute în ingineria tehnică; complexitatea acestui proiect a fost atât de mare încât a fost necesar un număr foarte mare de ingineri, probabilitatea unei eventuale erori fiind astfel exponențial mai mare” Din echipa care a constribuit la succesul acestui proiect  menționăm pe : Avo Demirjian, Vache Vorperian, Alfred Khashaki, Felix Sarkissian si Hrair Aintablian – in domeniul electronicii; Garen Khanoyan și Richard Ohanian care au lucrat la sistemele radar de coborâre pe Marte ; Serjik Zadourian și Vazrik Kharakhianian din echipa de verificari și testări în domeniul asamblării și lansării în cosmos; Gayaneh Kazarians în biologie, Hanry Hartounian care a lucrat la software-ul de navigare,  Armen Toorian în mecanică și teste  și Zareh Gorjian în grafica animată.

după www.armenianweekly.com

by Narine Bogdan-Caus