Armenii din Bucureştiul de altădată / Enigma unei fotografii

          Iubitorii
istoriei Bucureştilor, cei care au răsfoit cărțile şi albumele cu imagini din
Bucureştiul de altatădată au văzut, cu siguranță, fotografia Halei cu firma Fabrica
de Cafea, uneori subtitrată – Târg
cu miei tăiați.

          Mulți
dintre acei iubitori, au trecut pe lângă această fotografie, tratând-o la fel ca
una din sutele de imagini ale vechiului Bucureşti, fără a se întreba care este numele
Halei şi a proprietarului fabricii, fără a şti legătura armenească cu această
fotografie.

          Fotografia
reprezintă Hala Mare sau Piața Mare, care a purtat de-a lugul vieții numeroase denumiri,
Hala-Piața Ghica, Hala Centrală, Hala-Piața Națiunii, pentru a deveni în final
Halele Unirii-Piața Unirii.

          Piața/Halele
Unirii, ultimul monument bucureştean demolat (în 1986), a fost cea mai veche hală
din Bucureşti. Construită în anul 1872 după modelul halei din Paris, a fost inițial
hală de carne care, după ce i s-au adăugat halele de peşte, de păsări, de
fructe, de brânzeturi, de zarzavaturi, a devenit Halele Centrale.

          Hala
din fotografia cu pricină are atârnată în partea ei de sus firma Fabrica de Cafea / Cafea zilnic proaspătă,
iar în partea de jos este scris Cafea Delicioasă / A. Ilie Marin.
Dar cine a fost Ilie Marin?

          Reclama
fabricii o întâlnim într-un anuar armenesc din anul 1923 care indica că fabrica
datează din anul 1904 şi că este situată în Piața-Hala Ghica nr. 21. Deşi nu
era lucru ieşit din comun ca reclame ale negustorilor ne-armeni să apară în
ziarele armeneşti, această reclamă ne-a trezit curiozitatea şi ne-a determinat
să urmărim numele proprietarului.

          Întâmplarea a făcut să întâlnim în numărul
din 1 iunie 1920 al ziarului armenesc Djagadamard,
care apărea la Constantinopol, un anunț de căutare de persoane, anunțuri foarte
răspândite în acele vremuri.

Anunțul
arăta că Eghia Avedian din Erzânga, satul Tughva,
provincia Kuru Ciai, îşi căuta fiul, pe Harutiun Avedian care plecase pe front cu
armatele de voluntari să lupte pentru apărara patriei, ultima informație despre
el fiind că după război se afla în zona Rostov-Nakhicevan. Anunțul cerea celor
care dețineau informații să-l anunțe pe Ilie Marin, strada Hal (probabil Hala
Ghica), nr. 5, Bucureşti.

          Aşadar,
proprietarul fabricii de cafea – A. Ilie
Marin era Avedian
(inițiala A.) Eghia
(echivalentul armenesc al lui Ilie), fără să ştim însă, originea patronimului
Marin ataşat numelui.

          Ilie
Marin a fost apropiat de familia bucureşteană, Baraghian. La decesul lui Ariovk
Ciavuşian, socrul lui Armenuhi Ciavuşian, care era soră cu frații Armenag,
Hagop şi Vartan Baraghian, Ilie Marin dona Orfelinatului Armean de la Strunga, pentru
sufletul decedatului, suma de 500 lei. Iar peste un an, în 1925, contribuia financiar
pentru ridicarea plăcii comemorative dedicate ostaşilor enoriei armene căzuți în
războiul pentru întregirea neamului.

          Aşadar, enigma fotografiei a fost descifrată – imaginea reprezintă Fabrica de cafea Eghia Avedian!

Edvard JEAMGOCIAN

by Edvard Jeamgocian

Website