Armenia a închis ușa spre Europa, dar nu a încuiat-o !

În timp ce președintele Obama a decis să atace Siria, Armenia a anunțat brusc, că va deveni membră a Uniunii Vamale Eurasiatice. Subiectul este dezbătut nu doar de cetățenii simpli, ci și de politologi sau politicieni. Unii susțin că Rusia, partenerul strategic al Armeniei, a amenințat-o pentru a se alătura  Uniunii Vamale, alții spun că nu există așa ceva și Armenia poate să colaboreze atât cu U.E, cât și cu Uniunea Eurasiatică, deoarece colaborarea nu se suprapune una cu alta.

Pe  12 septembrie a avut loc o masă rotundă cu tema „Noua alegere a armenilor : scenarii pentru un viitor economic și politic”. Organizator- Centrul pentru Studii Regionale și Fundația “Konrad Adenauer”.

“Președintele Armeniei a închis ușa spre Europa, dar nu a încuiat-o. Sunt clar vizibile acele pierderi, mai ales economice, pe care le va avea Armenia, dacă va rămâne în afara procesului de semnare a contractului de asociere la  U.E. Dacă nu au fost exercitate presiune față de Armenia, atunci se naște întrebarea de ce președintele Armeniei a făcut acest pas ? Dacă au fost, totuși, presiuni, acestea pot genera probleme mai profunde în Armenia. U.E privește, acum, Armenia cu alți ochi”, – a spus directorul CSR, Richard Ghirakosian. Politologul nu vede nici o legătură între conflictul din Karabagh-ului și UV sau asocierea la U.E. Analistul nu este de acord cu aderarea Armeniei la nici una dintre uniuni, pentru că acestea pot slăbi securitatea Armeniei și economic dar și strategic.

După părerea politologului Alexandr Markarov, cu câteva luni în urmă, președintele S. Sargsyan spunea, într-unul din discursurile sale, că este foarte dificil să fii într-o alianță strategică, în același timp încercând să închei un pact nou de comerț cuprinzător și de profunzime. “Prin decizia aderării la UV noi ne putem aștepta ca prețul gazului să rămână constant pentru multă vreme. Și acesta este un plus”, – a afirmat politologul. Spre convingerea lui, Rusia nu a putut să exercite presiune asupra Georgiei și a reușit s-o facă asupra Armeniei, pentru că Ucraina, Moldova și Georgia nu au conflictul din Karabagh. Nu exclud nici versiunea după care supunerea față de Rusia este cauzată de un regim slab în Armeniei. În orice caz,  politica compromisului este valabilă.

“Orice autoritate, în acest caz Georgia, Moldova, Ucraina, în locul lui S. Sargsyan ar fi putut proceda la fel, dacă nu aveau altă alternativă. Dar în Armenia există  o problemă de securitate – conflictul cu Azerbaidjanul. Linie roșie peste care Armenia nu poate trece”, – a explicat politologul Alexandr Iskandarian, după părerea căruia Armenia nu poate intra realmente în UV din câteva motive. Unu, pentru că între Armenia și țările-membre UV, cum ar fi Kazahstan sau Rusia, există o contradicție a dorințelor și cerințelor. O altă cauză este Georgia aflată între Rusia și Armenia. Deci, decizia luată pe 3 septembrie a fost  una politică și Armenia nu poate fi membră a UV cum sunt Kazahstan și Belarus”, – a adăugat politologul. Rămâne doar să vedem cum va reacționa Europa.

Deputatul partidului “Congresului Național Armenia”, Nicol Pașinyan, la rândul său, a subliniat, că decizia președintelui Armeniei a provocat mai mult incertitudine, decât răspunsuri la întrebări. Dacă privim această chestiune d.p.d.v. economic, nu totul este clar. “Mă îndoiesc că președintele Armeniei s-a alăturat UV cu scopul de a rezolva problemele politice interne. Atâta timp cât Armenia nu și-a rezolvat chestiunea conflictului din Karabagh, nu trebuie să ia în considerare chestiunea aderării nici la U.E, nici la Uniunea Eurasiatică, pentru că aceasta ar însemna să aibă o frontieră comună cu statele membre respectivei uniuni iar, în acest caz, Karabagh-ul poate pica în afara granițelor închise”, – se îngrijorează N. Pașinyan. Iar deputatul partidului “Patrimoniu”, Tevan Poghosyan, a afirmat că Armenia d.p.d.v. al reformelor instituționale economico-politice ar putea beneficia mai mult, dacă ar continua politica de integrare europeană. Până la urmă, Armenia exportă și importă mai mult din alte țări, decât de pe piețele Federației Ruse.

“Mulți susțin, că deciziile se iau în afara Armeniei pentru că nu avem resurse, inclusiv umane. Dar avem nevoie și de analiști de calitate, instituții active de analiză, precum și abilități în a conduce în politica externă”, – a declarat analistul, Mikael Zolyan. El are convingerea că decizia integrării în UV a șocat majoritatea armenilor, iar acest fapt este rezultatul unei analize politice de nivel scăzut. Decizia luată nu depindea de Republica Armeniei și doar după negocierea Rusiei cu U.E ea va fi informată despre ce este vorba. Nu exclud, de asemenea, ca la Vilnius Armenia să semneze acordul de asociere. “Nu trebuie să excludem nimic”, – a conchis analistul.

Elena Ciobanyan

by Elena Chobanyan