ARMENI ÎN DICȚIONARUL REBUSIȘTILOR ILUȘTRII

Un
anuar  statistic din 1939  la rubrica armeni  indica un procent de  0,04%. la o populație de circa 16 mil. cât
avea România atunci. Probabil cifrele ulterior s-au mai schimbat  în sensul creșterii generale a populației și
scăderii numărului de armeni ca urmare a exodului spre est si vest. Nu urmărim aici
nicidecum cifrele exacte ci scoatem în evidența caracterul minoritar în
contrast cu faptul că în ciuda numărului lor mic armenii s-au manifstat în
aproape toate domeniile lucru de care se poate convige cititorul chiar dacă va
consulta doar dicționarul Căuș.

Confirmarea
acestui fapt vine și de la o apariție recentă la editura SFERA din Bârlad unde
prin  strădania scriitorului Serghei
Coloșenco a văzut lumina tiparului temerara lucrare a Dr. Vasile Turculescu
întitulată  O ISTORIE A ELITELOR
ILUSTRE REBUSISTE.  ( Sfera, 2018,
247 p).

În
fapt, este vorba de un adevărat dicționar al celor mai buni rebusiști pe care
le-a avut România în ultimul secol. De altfel rebusismul (cuvintele
încrucișate) s-a născut după primul război mondial în SUA și imediat a fost
preluat de Marea Britanie. Aproape imediat el a fost adoptat și în România
cunoscând un neașteptat succes. Să adăugăm că, spre deosebire de crosswordurile
din vest care erau ermetice oferind definiții de dictionari vagi ( corp solid=
rocă?metal? oțel? Fier?) definițiile rebusiste românesti își trăgeau seva din
ghicitorile populare milenare. Cine nu-și aduce aminte din clasele primare
ghictorile: „curelușă unsă sub pământ ascunsă” sau „ câmpul alb oile negre cine
le vede nu le crede cine le paște le cunoaște”etc. Paleta fanteziei
definițiilor din cuvintele încrucișate din România au manifestat performante
ale fanteziei, alegoriei, metaforei, etc uneori unice în literatura rebusistică
europeană. Promovat de Prof.N.Gh.Popescu-Rebus genul cuvintelor încrucișate a
cunoscut un boom în perioada interbelică cuprinzând largi cercuri ale
publicului cititor  cu toate că, inițial,
era destinat elevilor. La pleiada de compunători a careurilor rebusistice în care
au strălucit mai mulți autori cu nume ce au rămas în memeoria publicului, s-au
alăturat și scriitori celebrii printre care și Tudor Arghezi cu volumul sau „
Cuvinte potrivite si…încrucișate” reeditat în 1976 (Minerva). La care putem
adăuga pe dramaturgul Aurel Baranga, poetul Andrei Ciurunga, poetul Mihu
Dragomir, Tudor Mușatescu și alții.

Peste
50 de rebusiști dintre cei mai buni -iluștrii- care au evoluat în literatura
rebusistică  interbelică dar si după, au
fost aleși cu grijă de Dr. Vasile Turculescu și prezentăti în volum. Nume ca
Dumitru Bartolomeu, Teodor Capotă, Serghei Coloșenco, Toma Michinici, Gh.Nemeș,
pentru a cita la întâmplare și care totuși ne vin în minte sunt cunoscute
tuturor celor care au frecventat revistele rebusiste mai ales în perioada
postbelică.

Și
în ciuda faptului că armenii reprezintă, totuși, o minoritate, iată că nici
domeniul rebusistic, acest sport al minții nu le este străin. Printre elitele
ilustre alerebusului
sunt prezente numele lui Nory Bedighian și Eugen Diradurian.

Nory  Bedighian (1908-1938) este denumit  părintele definiției libere. „
Cuvintele încrucișate au câștigat, prin Nory Bedighian o componentă culturală
care întărește principiile fundamentale de ordin educativ ce stau la baza
rebusismului, care se revendică astfel ca o activitate culturală bine dovedită
și larg apreciată”  Rebusistul reputat
Victor Adrian a realizat o monografie Nory Bedighian ce cuprinde toate
creațiile rebusiste ale acestuia. Cercul rebusis „București” a organizat câteva
ediții la rând a concursului Trofeul Nory Bedighian. Cercul rebusistic
„București” a întocmit un Dicționar al definițiilor lui Nory Bedighian. „
Îmi mențin părerea că aceste definiții  
sunt ghicitori în forma  cea mai
deplină și trebuie să recuoaștem că au atins un înalt grad de finețe și că pun
la încercare agerimea minții, făcânđ apel la cunoștințe foarte întinse și la o
mare mobilitate de gândire spre a fi dezlegate”.„ Nory Bedighian a fost un mare
și desăvârșit talent.”

Inginerul
Eugen Diradurian (n.1948) este
prezentat ca un exemplu de scrupulozitate. Pe lângă activitate de compunere a
careurilor rebusiste cu definiții originale și dificile E. Diradurian a fost
preocupat de fundamentul teoretic al creației rebusite. În acest sens el a publicat
un serial de articole (Definția …definiției) în revista „Rebus” (1989-1992)
la baza căruia a stat ideea de teoretizarea a modalităților de formulare a
definițiilor pentru a le conferi un act de identitate. „Munca depusă de
Diradurian în această direcție a fost imensă și l-a dus, în cele din urmă, la
corelații surprinzătoare cu figurile de stil existente în literatură. Veți găsi
exemplificări ale metaforelor, alegoriilor, metonimiei, evidențiind încă odată
esența literară a creației rebusiste”.

Eugen Diradurian este și autorul unui volum în manuscris întitulat „Scriitori și rebusismul”.

E.Diradurian a ocupat locul I In 1985 la concursul de creație „Nory Bedighian”. La întâlnirea rebusistă de la Berlin din 1988, a fost distins cu trofeul „Stiloul de Aur” – o distincție internațională. Iar în 1993 i s-a conferit Premiul revistei „Rebus”. În opinia sa rebusismul trebuie să deschidă o pagină pe internet pentru a cuprinde un câmp cât mai larg de tineri, preocupați să rezolve, și de ce nu și compunățori de careuri – o activitate care face apel și antrenează totodată agerimea minții.

Să
nu uităm că în timpul celui de al Doilea Război Mondial, pentru a putea sparge
codurile inpenetrabile ale celui de al III-lea Reich (mașina Enigma), Anglia a
recrutat autori și rezolvatori ai careurilor de cuvinte încrucișate. Printre
aceștia s-a aflat și Alan Turing cel care a fost unul din cei care au pus
apoi  bazele informaticii actuale.

 Arpiar SAHAGHIAN

by Redactor