Eduard Antonian

Arhitect Cristofi Cerchez (1872-1955) 140 de ani de la naștere

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

Fiul lui Pavel și al Anicăi Cerchez, s-a născut la 5 iulie în Băneasa-Herăstrău (astăzi București). Familia sa cu vechi origini armenești a fost numeroasă, cu 16 copii dintre care Cristofi a fost cel mai mare. Din nefericire o epidemie o înjumătățește, iar micul Cristofi a fost la un pas de moarte. Urmează la București Facultatea de Drumuri și Poduri devenind inginer-constructor. Studiază apoi Arhitectura și Belle Arte la Milano. Studiază și citește enorm căci și istoria îi stârnise o pasiune mistuitoare. Este avid să cunoască cât mai multe. Columna lui Traian va fi revelația sa care va sta la baza studierii și documentării asupra istoriei dacilor. Va face descoperiri și va lansa ipoteze uimitoare, publicate (abia acum câțiva ani) într-un volum “Dacia preistorică și istorică”. Întos în țară se dedică arhitecturii.
Primul său proiect, în 1900 a fost Vila Stătescu de la Câmpulung Muscel. Stilul architectural al lui Cerchez folosește în special forme și elemente decorative tradiționale românești. Va călători mult prin toată țara, unde va strange schițe și studii pe care ulterior le va pune în practică în creațiile sale. Va construi un Turn cu Clopotniță în latura sudică a Arhivelor Statului din București inspirat de vechile edificii românești. Proiecteză noua maternitate Polizu, restaurează biserici și realizează zeci de clădiri și vile într-o manieră și un stil propriu inspirat și de marele architect I. Mincu. Casa Zentler, casa Mătăsaru, vila Candino, vila Maximovici (în stil eclectic francez), sau vila Stanovici se numără printre cele mai frumoase creații ale sale. Din nefericire multe dintre operele sale au fost demolate în timpul distrugerii sistematice a Bucureștiului în perioada comunistă. Însă perla creației sale este, fără tăgadă,  binecunoscuta vilă Dr. Minovici din București, unică în istoria arhitecturii, care devine un important reper la Sosea, pe harta Bucureștiului. Meritele sale au fost recunoscute și apreciate, astfel în 1909 este însărcinat de Ministerul Cultelor pentru a supraveghea construcția unor importante edificii bucureștene. Primise deja în 1906 Premiul Brevet Regal. Cristofi Cerchez mărturisise nu o dată că: “România și Armenia mi-au dat forța creației.” Marele arhitect pasionat de istorie și muzică se stinge în 1955. Se pare că înainte de a pleca a mai spus: “Plângeți voi patru pereți că rămâneți de mine…”

vezi şi

http://arhitectura-1906.ro/2012/06/cristofi-cerchez-1872-1955/
http://arhitectura-1906.ro/2012/07/itinerar-de-arhitect-cristofi-cerchez/