ARARAT ACUM 75 DE ANI – IUNIE 1941

Lunga vara fierbinte a belicosului an 1941 debuta in forta cu probleme mai mult sau mai putin obisnuite pentru armenii din Romania. Razboiul bantuia cu furie asadar si armenii nostri erau parte beligeranta. Luna mai se incheiase cu obisnuita propaganda obligatorie pe care Revista Ararat abia acum o consemneaza. Sa fie oare un gest de fronda al lui Mestugean ? “Comunitatea armeana a serbat ziua de 10 Mai printr-un Te-Deum solemn ce s-a celebrat in biserica din Bucuresti de catre soborul de preoti in frunte cu PSS Arhiepiscopul Husik in prezenta organelor eparhiale si a Uniunei Armenilor din Romania. Erau de fata si elevii scoalei impreuna cu profesorii. A urmat o prea frumoasa serbare scolara. Elevii au cantat cantece patriotice romanesti si au facut declamatii iar dsoara. Bogdan, profesoara printr-o calda cuvantare a explicat insemnatatea acestei zile istorice.

La Uniunea Armenilor sosise o telegrama de o maxima importanta (asa cum o caracterizeaza Baronul Mestugean) si pe care se simte obligat sa o redea in intregime in Ararat. “ Comunitatea Armenilor- Loco. In numele consiliului de Patronaj al Operelor Sociale avem onoarea a aduce viile noastre multumiri tuturor membrilor comunitatii cari au contribuit la Darul Soldatului. Primiti asigurarea deosebitei noastre consideratiuni. Semnat – Presedinta, Maria M.Antonescu.”

“Meanwhile” (cum zice englezul) in Bazargic “Tineretul armean a oferit o masa soldatilor germani care sunt gazduiti in localul scoalei armene. Dl.Pekmezian a vorbit in limba germana in numele tineretului la care a raspuns un locotenent german exprimand cele mai vii multumiri.”

La Bucuresti, santier in lucru….”Epitropia Bisericii armene din Bucuresti a decis daramarea vechiului local al scoalei din curtea bisericii grav avariat depe urma cutremurului. Pe locul acela se va construi un edificiu cu etaj care va servi intre altele si pentru locuinta arhiepiscopala. Ar fi de dorit ca inainte de daramare sa fie fotografiat vechiul local care, construit acum mai bine de un veac de catre Varteres Amira Misakian si unde si-au facut studiile enoriasi imbatraniti de 70-80 de ani este un adevarat monument istoric pentru comunitatea noastra. Totodata atragem luarea aminte a epitropiei sa aiba de grija de pietrele comemorative varate in urma transformarii muzeului bisericesc in Bazar ( !!! ) dupa niste dulapuri uriase, mai ales ca una dintre acele pietre contine inscriptia vechei biserici armenesti din Bucuresti cu numele ctitorilor si dateaza din anul 1781. Caci pietrele acelea s-ar putea pierde printer daramaturi si aruncate. De aceea trebuie pastrate in sala bibliotecii !” Se pare ca Epitropia a inteles mesajul, drept dovada, astazi putem citi\admira pisania de la 1781 incastrata pe unul din zidurile Catedralei Armene din Bucuresti.

In incheiere (ca reclama) “Standart” – “Societate anonima romana de asigurari generale” ne informeaza cum ca in strada Doamnei nr.15 “Efectueaza asigurari contra incendiului si de transporturi maritime si fluviale in conditiunile cele mai avantajoase . Culanta si promptitudine in lichidarea daunelor. Fondator si Director General – G.Srabian”. Imediat, o coloana mai jos “ Doctor T.Simsarian – Chirurg,Ginecolog, Mamos, Diplomat de la Paris – Bucuresti, Bd. Ferdinand 55 colt cu Albisoara” iar alaturi in dreapta, logic, “Dr.Z.Furungian  – Calea Mosilor 242. Boli interne de femei si Venerice. Incredere, profesionalism si discretie.”

In Bucuresti, in vremuri de razboi…

EDUARD ANTONIAN

by Eduard Antonian

Facebook