APARIȚIE EDITORIALĂ : „Drama fetiței cu ochii de căprioară și alte povestiri” de Isadora Rodica Lungan

A apărut în editura Almarom din Râmnicu-Vâlcea cartea „armencei de Drăgășani”, Isadora Rodica Lungan, „Drama fetiței cu ochii de căprioară și alte povestiri”. Anul trecut a publicat prima sa carte „Suave șoapte ale sufletului”. Surprinzător doamna Isadora Rodica Lungan nu este de origine armeană, ci este o româncă care iubește din suflet Armenia și cărțile lui Varujan Vosganian.
Cartea domniei sale reflectă în bună măsură povestea de viață a scriitoarei care a trecut în copilărie și tinerețe prin mari și dureroase încercări. Sunt prezentate cu un lirism aparte în treizeci și două de proze scurte gândurile și emoțiile scriitoarei. De un sublim și sensibilitate aparte sunt rândurile ce se referă la armeni. Isadora Rodica Lungan spune:


„De cum am intrat în curtea Bisericii armenești, am simțit o energie pozitivă cu o intensitate extraordinară! M-am oprit 10 minute în fața ei, s-o privesc. Eram precum un copil care își vedea pentru prima oară mama. Pentru mine, atunci, această biserică devenise „mama”! Am intrat , apoi, cu sfiiciune în biserică și , la fiecare pas pe care îl făceam, simțeam, tot mai mult, sfințenia edificiului și energia pozitivă a locului, care se contopeau cu trăirile mele. Am văzut și am auzit îngerii cum cântau. Eram în lumea la care visasem de atâta timp. Eram într-o lume fără restricții, fără dictatori, fără durere sau ură între oameni. Eram liberă… „
Un alt episod din carte se referă la genocidul armean din 1915. În 22 de pagini sunt prezentate date despre istoria Armeniei și despre personalitățile române de origine armeană.
Isadora Rodica Lungan dovedește și calități de poet:
„Aș fi vrut să afli că ești singura mea liniște sufletească.
Aș fi vrut să te rog să nu pleci niciodată din viața mea, din visele mele.
Aș fi dorit să am mai mult timp ca să-ți le pot spune pe toate…”
O carte care se citește pe nerăsuflate, o carte scrisă de o armeancă de Drăgășani, sau după mine o carte scrisă de o „armeancă de origine română”.
Gabriel Antonie LAZAROVICI


Lansarea cărții a avut loc pe 20 august la Biblioteca Județeană „Antim Ivireanu” din Râmnicu Vâlcea
Am citit mai multe carti despre genocidul armean. Ati uitat sa-i nominaliza?i si pe: Taner Akcam, Bedros Horasangian, Hacob Siruni care a tradus poeziile lui Eminescu în armeana. Henry Morgenthau, s.a.m.d. Va multumesc d-le Gabriel Antonie Lazarovici. Nu ma asteptam. Ma surprindeti mereu, placut.