Andronic-Donic Țăranu și atașamentul față de poporul armean

Muzicianul, pictorul și scriitorul Andronic-Donic Țăranu descinde dintr-o familie armenească botoșăneană apropiată de biserică și tradițiile armene, a cărei membrii au fost fruntași ai comunității, donatori, binefăcători, slujitori ai bisericii armene.
La fel ca înaintășii săi, Andronic-Donic Țăranu a fost apropiat de neamul său. Informat și atent la istoria și suferințele poporului armean îl găsim pe listele de donatori pentru ajutorarea orfanilor scăpați de la Genocid.
O notă într-un ziar armenesc Constantinopolitan (Joghovurti Țaină – Vocea Poporului), arăta că în anul 1921, Uniunea Doamnelor Armene din Focșani trimitea la Constantinopol, cu ocazia Anului Nou și a Crăciunului, Comitetului de Ocrotire al Orfanilor, un număr de lăzi cu îmbrăcăminte pentru copiii orfani. Printre obiectele trimise se afla un tablou în ulei donat orfanilor de pictorul Donig Țarian (Țăranu).
Andronic Țăranu este autorul unui foarte interesant articol publicat în anul 1923 în Universul Literar, articol preluat de Artur Gorovei în Monografia orașului Botosani – O căsătorie în secolul al 17-lea în Botoșani care descrie o căsătorie armenească, căsătoria bunicii sale paterne Maria Țăranu.
Edvard JEAMGOCIAN