Redactor

AMBASADA REPUBLICII ARMENIA – COMUNICAT DE PRESĂ / La 33 de ani de la Pogromul de la Sumgait

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Duminică, 28 februarie,  Ambasadorul Republicii Armenia în România și echipa Ambasadei au participat, la Catedrala Arhiepiscopală Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din București la slujba de parastas oficiată de P.S. Episcop Datev Hagopian, Întâistătătorul Eparhiei Armene din România, în memoria martirilor armeni care au pierit în masacrul de la Sumgait.

După slujbă a fost depusă o coroană de flori la monumentul – khacikar, aflat în curtea Catedralei Arhiepiscopale din București din partea Ambasadei Republicii Armenia din România, a Arhiepiscopiei Armene și a Uniunii Armenilor din România. La eveniment a fost prezent domnul Varujan Vosganian, Președintele Uniunii Armenilor din România și reprezetanții comunității armene din România. 

În discursul său, Ambasadorul S. Minasyan a menționat că au trecut 33 ani de la Pogromul de la Sumgait și că această perioadă coincide cu pogromurile de la Baku, dar care au avut loc mai târziu, în 1990. Făptașii acestui pogrom din 1988 nu au fost pedepsiți, iar acest lucru a făcut ca masacrarea armenilor să continue în următorii doi ani și în alte localități. Toate acestea au dus la noi agresiuni, la scară largă, în Nagorno-Karabakh, cea mai recentă fiind cea din toamna anului trecut.

Pogromul de la Sumgait a fost primul masacru pe criterii etnice săvârșit pe continentul european, după cel de Al Doilea Război Mondial, fiind criticat inclusiv de Parlamentul European, care a adoptat în 1988 o rezoluție prin care era exprimată îngrijorarea față de siguranța populației armene de pe teritoriul Azerbaidjanului Sovietic. Apoi, în 1990, au urmat alte crime planificate și înfăptuite la scară largă de Azerbaidjan în Baku, Kirovabad, pe teritoriile ocupate de Azerbaidjan din Nagorno-Karabakh – regiunea Shahumyan și pe anumite porțiuni din Martakert și Martuni.

De fapt, pogroamele de la Sumgait au fost răspunsul autorităților sovietice locale azere la apelul pașnic al poporului din Nagorno-Karabakh, pentru exercitarea dreptului său la autodeterminare.

În ultimile trei decenii, politica negaționistă a autorităților azere față de progromurile de la Sumgait nu doar că nu s-a schimbat, dar a și prins forme mai ”sofisticate”, cum ar fi prezentarea victimelor pogromurilor de la Sumgait, adică a populației armene din acel oraș, ca oranizatori ai acelor evenimente tragice. Oficialii azeri încearcă, în acest fel, să prezinte istoria și motivele care au dus la acele evenimente de la Sumgait, iar neasumarea organizării și complicitatea la săvârșirea acestor masacre a autorităților Azerbaidjanului sovietic stârnesc și astazi nedumerire și un  mare regret.  

Tendințele de a oprima manifestarea liberului arbitru al populației armene din Azerbaidjan, combinate cu discursul instigator la ură împotriva armenilor, au dus în cele din urmă, în toamna anului 2020, la un război împotriva Arțakhului (Nagorno-Karabakhului) inițiat de Azerbaidjan, care a luat mii de vieți omenești, fiind constatate încălcări grave ale drepturilor omului și ale dreptului umanitar internațional.

Astăzi comemorăm atât victimele pogromurilor de la Sumgait, cat si victimele acțiunilor anti-armene săvârșite de autoritățile azere în ultimile decenii și dorim să atragem, încă o dată atenția comunității internaționale spre necesitatea prevenirii uciderilor în masă, a pogromurilor, a deportărilor, a încălcărilor dreptului umanitar internațional, a acțiunilor inumane la care a fost supusă populația armeană de autoritățile azere.

  •  
  •  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *