ADEVARUL.RO / Specialist, despre istoria comună a armenilor şi a românilor: „Relaţiile dintre cele două popoare au fost întotdeauna foarte bune“

Arsen Arzumanyan (27 de ani) este doctor al Universităţii din Bucureşti, pasionat de istoria armenilor din România şi din spaţiul est european. În afară de dialectele limbii armene, cunoaşte bine limbile română, engleză, rusă şi arabă şi este îndrăgostit de viaţa din România. Crede că românii seamănă mai mult cu armenii, decât cu locuitorii din vestul Europei.
Expertul dr. Arsen Arzumanyan a ales să studieze România în cadrul unui program al Guvernului Armeniei. Vorbeşte şi scrie excelent în limba limba română. Apreciază modul în care sunt respectate drepturile minorităţilor în România şi îşi doreşte să contribuie la întărirea comunităţilor armene din ţară şi la păstrarea identităţii lor etnice.  A venit la Bacău, în perioada de 25-27 iulie, în cadrul unei şcoli de vară organizată de Uniunea Armenilor din România, Filiala Bacău şi Colegiul Naţional “Gheorghe Vrănceanu” din localitate.  Expertul armean a urmat în perioada anii 2005-2011 cursurile Facultăţii de Relaţii Internaţionale din Universitatea de Stat din Erevan, unde a obţinut licenţa şi apoi masteratul. După un an pregătitor de limba română la Universitatea din Bucureşti, a început doctoratul şi a susţinut teza de doctorat în decembrie 2015, cu titlul “Comunitatea armeană din România: prezervarea moştenirii unei minorităţi naţionale” (originalul în limba engleză: The Armenian Community in Romania: Preserving the Heritage of a National Minority). Între anii 2010-2011, Arsen a fost expert în Departamentul Relaţiilor Externe al aparatului Guvernului Republicii Armenia. În 2013 a fost consilier personal al ministrului Economiei al României. Din 2014, el lucrează la Uniunea Armenilor din România, fiind corespondent de presă şi coordonator  pe relaţia UAR cu instituţii din Armenia şi Diaspora armeană. În afară de două dialecte ale limbii sale materne (occidentală şi orientală), el vorbeşte limbile română, engleză, rusă şi arabă.

M.M.  Ai studiat istoria comunităţii armene din România. Care este evoluţia relaţiilor româno – armene pe pământ românesc?

Arsen Arzumanyan: Primii armeni au venit în România în secolele XI-XII prin Crimea, după căderea capitalei Armeniei, Ani, în anul 1045. De fapt, mai sunt atestări despre unele grupuri de armeni care existaseră pe pământul românesc şi înainte. Oraşele Botoşani, Suceava, Iaşi şi alte localităţi mai mici din jurul lor au devenit centrele armenilor. Începând de secolele medievale, armenii au fost activ integraţi în mai multe activităţi în regiunile istorice ale României: Transilvania, Moldova, Valahia (Ţara Românească) şi Dobrogea. Aşadar, cele mai vechi surse solide de informaţie despre activităţile comunităţilor armene apar începând din a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Faptul că biserica armeană din Botoşani este din anul 1350, iar cea din Iaşi din 1395, sunt cele mai strălucite dovezi ale existenţei comunităţilor armene pe pământul românesc. Iar relaţiile între cele două popoare, armean şi român, au fost foarte bune şi atunci când la Botoşani sau Suceava existau doi conducători ai urbei, armeanul pentru armeni şi românul pentru români, şi acum, când numărul armenilor a scăzut foarte mult în România. Numai în Suceava s-au păstrat două biserici şi două mănăstiri (Zamca şi Hagigadar) armeneşti din secolele XVI-XVII. Armenii au avut o istorie glorioasă şi în alte oraşe ale Moldovei, precum Bacău, Roman, Focşani, Galaţi, etc. Nu mai vorbim despre armenii din Transilvania care au construit două oraşe în secolul al XVIII-lea, Gherla, fostul Armenopolis, şi Dumbrăveni, fostul Elizabethopolis, de asemenea fiind prezenţi şi în Gheorgheni, Frumoasa, Baia Mare, Târgu Mureş, etc. În Muntenia, armenii s-au stabilit în general în Bucureşti şi Piteşti, iar în Dobrogea, armenii au fost concentraţi în Constanţa şi Tulcea. Numărul armenilor din Constanţa (şi celor din Bucureşti) a crescut brusc după Genocidul armenilor din Imperiul Otoman între anii 1915-1923 când aici au ajuns câteva mii de armeni, deşi mare parte din ei au plecat spre Occident. Astăzi, cei mai mulţi armeni sunt în Bucureşti, iar apoi în Constanţa. Din păcate, generaţiile noi din ambele ţări nu prea ştiu multe lucruri, unii despre alţii, cât şi despre uriaşa moştenire a comunităţii armene din România. Vom face tot posibilul, ca în ambele ţări să se ştie mult mai multe lucruri atât despre literatura, arta, obiective turistice, etc. ale Armeniei şi României, cât şi despre comunitatea armeană din România şi istoria ei glorioasă.

Mircea Merticariu

citeste mai mult pe  http://adevarul.ro

by Mihai Stepan Cazazian