adevarul.ro / RADU CARP : Conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan şi pericolul radicalizării islamice

Pe data de 10 octombrie s-au finalizat la Moscova, la iniţiativa Federaţiei Ruse, negocierile dintre miniştrii de externe armean şi azer, după ce preşedintele azer Ilham Aliev şi premierul armean Nikol Paşinian au agreat împreună cu Vladimir Putin ideea de a găsi o rezolvare paşnică a conflictului din Nagorno – Karabakh început pe data de 27 septembrie. Acordul de încetare a focului semnat la Moscova în prezenţa ministrului rus de externe Serghei Lavrov conţine următoarele prevederi:
– Încetarea focului, schimbul de prizonieri, ridicarea trupurilor persoanelor decedate;
– Negocieri ulterioare între Armenia şi Azerbaidjan, prin mijlocirea Grupului de la Minsk al OSCE;
– Păstrarea formatului de negociere.
Potrivit acestui acord, Comitetul Internaţional al Crucii Roşii va media încetarea focului în actuala etapă de rezolvare a conflictului.
A fost oare implicarea Federaţiei Ruse decisivă pentru soluţionarea acestui conflict, chiar şi temporar? Ne amintim că în octombrie 2019 Federaţia Rusă s-a implicat pentru un acord de încetare a focului în Kurdistanul sirian, după intervenţia trupelor militare ale Turciei şi a reuşit să finalizeze acest demers. Problema este că, în cazul conflictului armeano – azer, Turcia nu este parte a acordului încheiat la Moscova şi, mai mult, este exclusă şi pe viitor prin prevederea potrivit căreia formatul de negociere referitor la Nagorno – Karabakh nu va fi modificat prin introducerea altor actori. Pe de altă parte, este greu de crezut că Azerbaidjanul ar fi semnat acordul de încetare a focului dacă nu ar fi avut acordul Turciei.
Radu CARP

Profesor universitar, Facultatea de Științe Politice Universitatea București
Citeste mai mult: adev.ro/qhzjem