A APĂRUT la EDITURA ARARAT /

Kristóf Szongott, istoriograful Gherlei și al armenilor transilvăneni,

scrisă de Francisc Kiss

traducere din limba maghiară și cuvînt înainte

de Andrea Ghiță

Cuvânt înainte

Între anii 2012 -2016, Editura Ararat a publicat versiunea română a celor cinci cărți reprezentative pentru istoria armenilor transilvăneni, cu precădere a celor din Gherla – Armenopolis sau metropola armeană – semnate de Kristóf Szongott. Este vorba de cele trei volume ale monografiei Orașul Liber Regal Gherla, Etnografia Armenilor din Ungaria și Genealogia familiilor armene din Transilvania. Încă de la început, cei care au inițiat acest proiect amplu – prin care cititorul român are posibilitatea de a cunoaște istoria, cultura și tradițiile armenilor transilvăneni de confesiune armeano-catolică și cultură maghiară, precum și contribuția lor majoră la înflorirea economiei ardelene – au avut în plan să publice și o biografie a autorului Kristóf Szongott, profesor, publicist, istoriograf al armenilor transilvăneni, un fiu de excepție al Gherlei, astăzi căzut în uitare.

În vara lui 2014, la Gherla, de sărbătoarea Sfântului Grigore IIuminatorul, în paralel cu lansarea celui de al treilea volum din monografia Orașul Liber Regal Gherla, publicat de Editura Ararat, avea loc și prezentarea cărții Szongott Kristóf, Szamosújvár és az erdélyi örmények historikusa [Kristóf Szongott, istoriograful Gherlei și al armenilor transilvăneni], scrisă de Francisc Kiss. Cartea, rodul unei documentări temeinice, prezintă detaliat viața și activitatea bogată a lui Kristóf Szongott (1843-1907), profesor la gimnaziul armenesc, istoriograf, întemeietor și redactor șef al revistei Armenia, singura publicație de cultură și civilizație armeană, din centrul și estul Europei, fondator și director al Muzeului Armean, unicul muzeu de acest profil din Europa, membru în comunitatea aleasă a orașului Gherla (Armenopolis), un adevărat stâlp al societății armenești din Transilvania care și-a dedicat întreaga viață și energie pentru studierea istoriei, culturii și tradițiilor acestei naționalități, pentru a le face cunoscute conaţionalilor săi şi populaţiei majoritare.

Cartea este alcătuită din patru capitole. Primul cuprinde datele esențiale despre viața și activitatea didactică și civică a lui Kristóf Szongott, din primii ani și până la decesul său timpuriu. În cel de al doilea capitol, dedicat muncii lui Szongott, pe tărâmul istoriografiei, sunt prezentate detaliat cărțile de referință: Monografia Orașului Liber Regal Gherla, Etnografia armenilor din Ungaria și Genealogia familiilor armene din Ungaria, dar și unele lucrări mai puțin cunoscute, precum cele referitoare la preistoria maghiarilor. Cel de al treilea capitol se ocupă de Armenia, tratând pe larg munca publicistică și redacțională a lui Kristóf Szongott și a principalilor colaboratori ai revistei, cuprinzând și o listă exhaustivă a tuturor celor care au semnat în paginile acestei publicații armenești, în răstimpul celor 20 de ani de existență. Cel de al patrulea capitol al cărții descrie amănunțit diligențele care au precedat înființarea Muzeului Armean din Gherla – instituția menită să păstreze și să popularizeze moștenirea culturală a armenilor din Transilvania – scurta și frământata sa existență, precum și demersurile de recuperare a patrimoniului și de reînființare a Asociației Muzeului Armean.

Dincolo de prezentarea personalității lui Kristóf Szongott, în toată complexitatea sa, cartea lui Francisc Kiss constituie o adevărată frescă a societății armenești din Gherla, din Transilvania, într-o perioadă fastă din istoria Ungariei, de la sfârșitul secolului XIX și începutul celui de al XX-lea.

Încă din momentul prezentării cărții Szongott Kristóf, Szamosújvár és az erdélyi örmények historikusa, i s-a propus autorului ei, Francisc Kiss, o viitoare traducere, foarte utilă celor care citesc opera lui Szongott, în limba română. Din păcate Francisc Kiss a decedat în toamna anului 2014 și proiectul traducerii părea să nu mai aibă sorți de izbândă.

În vara lui 2016 apărea Genealogia familiilor armene din Transilvania, cel de al cincilea și ultimul volum din traducerile cărților de referință scrise de Kristóf Szongott. Iată că, în toamna lui 2017, această serie se încheie cu o carte despre viața și activitatea autorului ei.

Proiectul inițiat de Uniunea Armenilor din România, Sucursala Cluj, nu s-ar fi putut realiza fără bunăvoința și generozitatea doamnei Adriana Hadobas, moștenitoarea lui Francisc Kiss, care a cedat dreptul de traducere în limba română a acestei lucrări esențiale pentru o viziune completă asupra istoriei și istoriografiei armenilor din Gherla.

Andrea Ghiță

by Mihai Stepan Cazazian