Conf. Dr. Aurora Martin, Institutul Limbii Române din Erevan: „În Armenia, remarc mai multă grijă pentru devenirea studentului ca om, nu doar ca viitor specialist”

Departe de România, într-un spațiu cultural diferit, dar surprinzător de receptiv, conf. dr. Aurora Martin predă limba, literatura și cultura română studenților armeni de la Universitatea de Stat Brusov, Armenia.

Experiența academică de la Erevan s-a transformat într-o adevărată punte între lumi, în care provocările adaptării se împletesc cu bucuria descoperirii și cu apropierea tot mai profundă de cultura și oamenii Armeniei.

Reporterul Tribunei Învățământului a discutat cu Aurora Martin despre bune practici legate de predarea limbilor străine, despre misiunea de a duce limba română dincolo de granițe și despre felul în care un loc străin poate deveni, treptat, familiar.

Tribuna Învățământului: De ce ar învăța un student armean limba română?

Aurora Martin: Pentru mulți studenți armeni, limba română nu este doar o limbă străină „în plus”.

Cred că un student armean începe să învețe româna din curiozitate, dar rămâne dintr-un motiv mult mai profund: pentru că descoperă o formă de apropiere umană și culturală.

România și Armenia sunt două spații care au cunoscut istoria rupturilor, a rezilienței, a memoriei și a supraviețuirii identitare. Iar studenții simt acest lucru. Îl simt nu doar intelectual, ci emoțional.

La lectoratul de la Brusov State University, încerc mereu să le arăt că limba nu înseamnă doar gramatică sau vocabular.

Limba este o formă de a intra în sufletul unei culturi. Când un student armean descoperă literatura română, muzica, tradițiile, umorul, felul nostru de a vorbi despre familie, despre dor, despre memorie, începe să recunoască ceva familiar. Și atunci apare motivația autentică.

Există, desigur, și motivații foarte concrete. România este astăzi parte a Uniunii Europene, iar cunoașterea limbii române poate deschide oportunități academice, burse, mobilități Erasmus, colaborări universitare, cariere în diplomație, turism, educație, afaceri sau organizații internaționale.

Mulți studenți înțeleg că limba română poate deveni un avantaj profesional real într-o lume în care competențele interculturale contează tot mai mult.

Dar există și o dimensiune despre care se vorbește prea puțin: lipsa traducătorilor între limba română și limba armeană.

Este una dintre cele mai mari vulnerabilități ale dialogului nostru cultural. Avem două culturi cu experiențe istorice profunde, cu literaturi extraordinare, cu cinematografii sensibile și puternice, dar ele ajung încă prea puțin una la cealaltă. 

Fără traducători, o mare parte din sufletul unei culturi rămâne inaccesibilă. Literatura contemporană română ajunge rar în Armenia, iar literatura armeană contemporană este încă insuficient cunoscută în România. La fel și filmul.

Și este păcat, pentru că filmul și literatura creează poate cea mai profundă formă de cunoaștere reciprocă: aceea în care oamenii încep să simtă lumea prin ochii celuilalt.

Daniela Palade Teodorescu

17/05/2026

citiți tot articolul pe tribunainvatamantului.ro

by Redactor