Muzeul-Institut al Genocidului Armean a publicat memoriile lui Harutiun C. Atanasian (1884-?) „De la Adapazar la Der Zor”

Muzeul-Institut al Genocidului Armean a publicat în exclusivitate, memoriile nepublicate ale lui Harutiun C. Atanasian (1884-?) „De la Adapazar la Der Zor”, considerate una dintre primele lucrări documentare care relatează despre genocidul armean. Aceste memorii valoroase, scrise în 1919, au fost publicate într-un volum separat, al cărui editor, autor al prefaței și notelor de subsol, este Mihran Minasyan, angajat AGMI.
Cartea prezintă cititorului odiseea infernală a lui Harutiun C. Atanasian, o figură educațională, culturală și națională din Adapazar, supraviețuitor al genocidului armean, tipograf, scriitor și traducător, începând de la arestările din 1915 până la lagărele de concentrare. În memorii, autorul descrie cu acuratețe documentară lunga călătorie a exilului de la Adapazar până în adâncurile deșertului sirian. Cartea are o valoare istorică deosebită, întrucât autorul s-a aflat în diferite momente în aproape toate principalele lagăre de concentrare ale exilaților armeni, de la Garaman și Gatma la Raqqa și Der Zor. Prin ochii săi, este prezentată nu doar propria suferință, ci și situația tragică a națiunii armene, tratamentul inuman aplicat oficialilor turci și realitatea terifiantă a masacrelor în masă care au avut loc în deșerturi. Aceste memorii recent descoperite reprezintă o sursă importantă pentru istorici, specialiști în genocid și un cerc larg de persoane interesate de această pagină tragică a istoriei armene – genocidul armean. Cartea are 568 de pagini. Are o secțiune de cercetare de aproximativ 100 de pagini, note ample, fotografii, hărți și anexe.
https://genocide-museum.am/arm/13.05.26.php

Nu putem să nu amintim că revista Ararat a publicat, în 2021 un supliment despre viața, activitatea dar și parte din mărturiile din Genocid ale lui Atanasian, articol și traducere de Edvard Jeamgocian.
Harutiun C. Atanasian, martir uitat, martir fără dată a morții, martir fără mormânt și cruce la căpătâi, a trăit peste două decenii în România, a fost unul din marii intelectuali ai comunității care a contribuit la îmbogățirea culturii armene din România.
Puteți reciti articolele publicate pe araratonline.com




