Mariam Gevorgyan

Centenarul regizorului și profesorului Kim Arzumanyan, artist emerit al Armeniei

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Astăzi, 31 martie, se împlinesc 100 de ani de la nașterea regizorului și scenografului Kim Arzumanyan, artist emerit al Armeniei.

Teatrul, televiziunea, radioul, pedagogia – au fost cele patru direcții pe care, timp de peste jumătate de secol, a pășit și a activat artistul emerit al Republicii Armenia, regizorul, profesorul Kim Arzumanyan.
Kim Arzumanyan s-a născut la 31 martie 1926, în Goris. În 1944, absolvind cu rezultate excelente Școala nr. 1 „Șahumian” din Erevan, a fost admis și, în 1949, a absolvit Facultatea de Regie a Institutului de Teatru și Artă din Erevan, sub îndrumarea lui Vavik Vardanyan.

După spectacolul de diplomă, cu piesa „Certificatul de maturitate”, Arzumanyan a fost invitat la Teatrul Academic de Stat „Sundukyan”. Încă de la primele sale montări (I. Galan – „Dragostea în zori”, A. Movzon – „Într-o fundătură tăcută”), Arzumanyan și-a asigurat un loc permanent în lumea teatrului, unde a lucrat alături de mari maeștri ai regiei – Armen Ghulakyan, Levon Kalantar și Vardan Ajemyan.

În anul 1957, odată cu fondarea televiziunii în Armenia, Kim Arzumanyan a devenit, cu devotament, unul dintre întemeietorii regiei de televiziune. În calitate de regizor-șef al redacției de emisiuni dramatice, a desfășurat o activitate prolifică, realizând aproximativ 60 de montări: „Balada arabă” de V. Totovents, „Iranul” de G. Saryan, „Poșta” de Gr. Zohrab, „Artistul” de Shirvanzade, „Boala albă” de K. Čapek, „Fresno, cafeneaua «Araks»” de V. Saroyan și altele.

Au fost apreciate în mod deosebit ecranizarea piesei „Fizicienii” de Fr. Dürrenmatt, cu interpretările remarcabile ale lui Sos Sargsyan, Ishkhan Gharibyan, Mher Mkrtchyan și Margo Muradyan, precum și Il sindaco del Rione Sanità” de Eduardo De Filippo, în interpretarea excepțională a lui Gurghen Janibekyan. De asemenea, „Deschideți-vă ochii” de Art. Kalantaryan. Publicul iubitor de artă a primit cu căldură „Inima lui Luigi” de I. Bukovčan, în interpretarea originală a lui Rafael Kotanjyan.

A lucra cu Kim era o plăcere; fiecare moment de creație era o bucurie pentru actor. Avea o calitate excepțională: reușea să obțină de la actor ceea ce își dorea, fără să reducă, în același timp, individualitatea acestuia.

Sos SARGSYAN
(actor, regizor și scriitor)

Un capitol luminos al biografiei lui Kim Arzumanyan îl constituie primul telefilm „Sayat-Nova” (scenariul: Hr. Muradyan), dedicat aniversării a 250 de ani de la nașterea marelui cântăreț. Kim Arzumanyan a realizat pur și simplu o performanță profesională remarcabilă, filmând valorosul telefilm „Sayat-Nova” într-un studio de doar 60 m². În condiții dificile și cu mijloace limitate, regizorul a creat o lucrare de mare valoare, care de peste patruzeci de ani ocupă un loc de onoare în fondul de aur al televiziunii armene. După cum a remarcat presa, filmul părea creat din chemarea sufletului poporului, iar personajele au fost întruchipate de actori apropiați sufletului publicului, precum Babken Nersisyan, Metaksya Simonyan, Avet Avetisyan, Gegham Harutyunyan, Heline Hovhannisyan, Mamikon Manukyan și alții. Memorabile rămân interpretările emoționante ale cântărețului Norayr Mnatsakanyan, precum și scenele de referință: duelul ashugilor, întâlnirea dintre Sayat-Nova și Anna, încărcate de frumusețe poetică, scena cântărețului rătăcind singur pe fundal fiind valurilor râului sau rugându-se la mănăstirea Haghpat, când din Psaltire apare chipul fermecător al Annei.

Era anul 1975. Programul Televiziunii Armene urma să fie prezentat în Bulgaria. Am plecat la Sofia împreună cu Kim Arzumanyan. Când președintele televiziunii din Sofia a aflat că „Sayat-Nova” a fost filmat, în mare parte, într-un studio de doar 60 de metri pătrați, a rămas uimit. Întrebările au început să curgă către Kim Arzumanyan. Pentru toți, acest lucru părea de necrezut.

Nara ȘLEPCIAN
(prezentatoare, artistă a poporului din RSS Armeană)

Talentul regizoral al lui Kim Arzumanyan s-a manifestat pregnant și într-o altă creație amplă – spectacolul în trei părți realizat pe baza romanului „Mediatorul Ter Papazian” de Y. Otyan. La teatrul, montarea sa „Madame Sans-Gêne” (V. Sardou, E. Moreau) a fost un adevărat foc de artificii, prin varietatea soluțiilor regizorale și prin interpretările strălucite ale Metaksiei Simonyan și Babken Nersisyan. Timp de mulți ani, „Madame Sans-Gêne” a rămas în repertoriul teatrului, scriind o nouă pagină importantă în cronica bogată a acestuia. Kim Arzumanyan are merite considerabile și în istoria Teatrului de Comedie Muzicală „Paronyan”, unde a activat ca director artistic. De-a lungul anilor, a montat opereta „Eu, logodnica mea și…” de A. Sumarokov și St. Dzhbashyan, „Dragul meu George” de G. Ter-Grigoryan, comediile „Zi nebună” de A. Aghasyan.

Kim Arzumanyan a fost artistul care a inițiat transmiterea către generațiile următoare a unor fragmente din creațiile scenice ale marilor maeștri ai teatrului. La acestea se adaugă peste treizeci de montări radiofonice de arhivă.
Timp de peste jumătate de secol, Kim Arzumanyan a slujit teatrul și televiziunea. În paralel cu activitatea regizorală, a desfășurat o intensă activitate pedagogică la Institutul de Stat de Teatru și Cinematografie din Erevan, unde, până la sfârșitul vieții, a condus catedra de exprimare scenică, mișcare scenică și canto. Numeroasele spectacole, evenimente, concursuri anuale de exprimare scenică, vocal și dans constituiau dovada clară a devotamentului său față de profesie.
El și-a transmis experiența și studenților Facultății de Cultură a Universității Pedagogice „Kh. Abovyan”. Cu ocazia împlinirii a 75 de ani, pentru realizările sale remarcabile în domeniul culturii naționale, regizorul și profesorul Kim Arzumanyan a fost decorat cu Medalia „Movses Khorenatsi”.

În încheiere, rămâne sentimentul unei vieți trăite cu sens și dăruire deplină pentru artă. Kim Arzumanyan nu a fost doar un regizor, ci un creator de lumi, un formator de conștiințe și un nume care continuă să respire prin fiecare scenă, fiecare voce și fiecare generație pe care a inspirat-o.

În încheiere, rămâne sentimentul unei vieți trăite cu sens și dăruire deplină pentru artă. Kim Arzumanyan nu a fost doar un regizor, ci un creator de lumi, un formator de conștiințe și un nume care continuă să respire prin fiecare scenă, fiecare voce și fiecare generație pe care a inspirat-o.

Astăzi, dacă ajungi la Erevan, îl poți regăsi și în spațiul simbolic al memoriei colective – pe Aleea celor Dedicați (Նվիրյալների արահետ), aleea stelelor dedicate fondatorilor Televiziunii și Radioului Public din Armenia, situată în centrul orașului, pe strada Alek Manukyan. Creată în cadrul aniversării a 90 de ani de Radio Public și 60 de ani de Televiziune Publică, această alee păstrează, printre alte nume marcante, și piatra de onoare dedicată lui Kim Arzumanyan.

Mulțumim familiei Arzumanyan pentru fotografiile din arhiva personală.

Mariam GEVORGYAN

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *