Ziua Femeii celebrată în epoca Inteligenței Artificiale

          Viața poate fi celebrată în orice loc, la orice vârstă, la cote înalte, dincolo de paradigmele politice și socioeconomice care schimbă mereu lumea. De 8 Martie, de obicei, se suprapun tradiția, efervescența, entuziasmul. Florile irump în toate ungherele orașului, ocupând curțile interioare, terasele, piețele și chiar spațiile închise. Această abundență nu e deloc derutantă, generează voie bună, bucurie, spectacol. Până și inimile din sticlă colorată, fetru, plastic sau ciocolată glazurată au o altă vibrație pe tarabe. În plus gesturile simbolice capătă accente noi, neașteptate.

          Între canon și contra canon, 8 Martie este o zi despre complexitatea relațiilor, echilibru, incredibila forță regeneratoare și frumusețe. Celebrată în decoruri ca de poveste ziua poate fi asezonată cu multe surprize seducătoare.

          Deși tehnologia redefinește multe, apetența pentru sărbătorile tradiționale este în creștere. Diferă puțin direcția, tonul, stilistica, atmosfera.

          De la Lolita Cercel, interpreta creată cu ajutorul inteligenței artificiale la povești despre identitate, bunici care au înfruntat multe greu de uitat, trecerea poate fi  firească.

          Duminică, 8 Martie, la Centrul Cultural Armean sărbătoarea a fost pe măsura așteptărilor, consistentă, onctuoasă, antrenând discuții intense, captivante. Lucrurile care contează au avut locul cuvenit, am simțit grație, forță, parfum, culoare, fără estetizări inutile și stereotipuri.

           Spațiul de la Centrul Cultural Armean permite să fie reconfigurat în funcție de profilul, factura și stilul manifestărilor, reușind o performanță paradoxală, amintește de trecut, fiind totuși conectat la realitățile valoroase de astăzi. Primăvara a avut gust bun aici, am călătorit printre produse, ne-am întors la rădăcini, generațiile s-au reunit cu drag și pasiune. Am simțit din plin bucuria de a fi o comunitate unită, în care tradiția și gustul triumfă mereu. Am reușit să stăm departe de lumina ecranelor, de mesaje ostile, plictisitoare, am ieșit din rutină cu voie bună, fiind entuziaste și optimiste.

          Firește a fost vorba și despre identitate, străbunici, mame care au muncit și muncesc eroic, despre amintiri dragi care umplu sufletele. Ne întoarcem sistematic la cele din urmă, nu numai pentru prețuirea rădăcinilor ci și pentru oportunități în comunitate, unde mereu sunt întâmplări cu gust aparte, iar inspirația și entuziasmul ne țin aproape.

          Acum ceva timp, în această zi, se vorbea destul de mult despre dantele, cașmir, taftale, stofe grele, lânoase, tendințe vestimentare. Urgența zilei de mâine a schimbat paradigma, iar miezul conversațiilor nu mai virează în mod obligatoriu spre glamour, puterea iubirii, ineditul călătoriilor.

          Am simțit și direcția bună în care merge comunitatea armeană care a câștigat în ultimul timp scriitori și volume consistente dintre care unele chiar despre armence care au făcut istorie. Astfel, străbunica mea, Nectar Margosian, a devenit personaj, iar Kayseri, topos literar, într-o carte publicată la editura Cetatea de Scaun, în 2025.  De asemenea anul acesta,  în februarie, trei autori au publicat un masiv volum despre Ana Aslan care are un loc privilegiat în istoria medicinei.  Mai puțin, ce-i drept, s-a scris despre Marta Trancu-Rainer, prima femeie chirurg de la noi. Printre pacienții săi s-au aflat regina Maria, regina-mamă Elena și principesele Ileana și Marioara.  

           O bucurie a fost de Ziua Femeii și reîntâlnirea cu poete, arhitecte și pictorițe de origine armeană care au participat la un târg de artizanat, la Centrul Cultural Armean, la începutul lunii martie unde am putut admira obiecte decorative, bijuterii, broderii și evident mărțișoare. Și în realitatea  acestui secol în care Inteligența Artificială aduce viteză și structură au succes astfel de obiecte frumoase.

            Poveștilor dulci, cuvintelor de mătase li s-au adăugat produse culinare dichisite și deosebite. Ne caracterizează astăzi apetitul pentru nou, diferit și chiar exotic. Paradigma culinară se extinde pe zi ce trece și aștept ca hurutul, condimentul minune  folosit mai ales de armenii din Bucovina și obținut prin fierberea îndelungată a verdețurilor cu lapte acru să câștige teren și să fie integrat în multe bucătării.

           În același timp poate fi preluat și obiceiul celor din Armenia de a așeza pe masă un platou cu plante aromatice precum busuioc mov (rehan), cimbrișor, coriandru verde, pătrunjel, măcriș de munte (aveluk), mărar, mentă, tarhon care pot fi combinate cu lavaș, ouă, brânză sărată sau  alte produse. Evident, de pe acest platou nu lipsește ceapa verde.

          La Centrul Cultural Armean privirea a fost trimisă într-o infinitate de direcții, parfumul delicat al florilor, aroma prăjiturilor, mirosul intens, proaspăt și ușor acid al citricelor au contribuit la instalarea stării de bine. Produsele culinare neuniformizate, având culori vibrante și texturi crocante cu suprafețe glazurate sau doar mate, aranjarea estetică au condus spre succes.

           Profunzime și emoție au adăugat conversațiile lungi, plăcute ca la orice revedere. Inteligența Artificială nu poate înlocui bucuria întâlnirilor față în față, strângerile ferme de mâini, respirațiile întretăiate și bătăile mai accelerate ale inimilor. Substanța emoțională, de regulă, ne duce confortabil spre bine. Tandra umanitate din noi, însoțirile care înfloresc ca forme de miracol, solidaritatea sunt mize terapeutice certe.

          La întâlnirea organizată de Uniunea Armenilor din România, am simțit toate semnele prieteniei, zâmbete, îmbrățișări, căldura vorbelor, flori, mărțișoare, gustări cu dichis. Filmul The Life List care a avut premiera în 2025 a încununat după-amiaza aceasta delicioasă. Pelicula a avut în vedere relațiile complicate din familie, emanciparea protagonistei și mai ales a reliefat forța incredibilă manifestată la nevoie. Dincolo de meritele estetice, am primit producția cinematografică ca o lecție  interesantă pentru dezvoltarea personală.

          Am plecat cu un zâmbet larg, o lalea mare galbenă galbenă, așteptând alte revederi la fel de plăcute.    

Andreea Barbu

fotografii de Andreea Tănase

by Redactor