VARTANANK. 1036 de martiri, care s-au jertfit în marea bătălie de la Avarayr

Conform calendarului Eparhiei Armene din România, pe data de 19 februarie, Biserică Apostolică Armeană serbează sărbătoarea ,,Sfinților Vartananț”, care este comemorarea a 1036 de martir, care s-au jertfit pentru credinţă şi ţară în războiul contra Persiei Sasanide, în anul 451, pe câmpia Avarayrului. Această sărbătoare însumează memoria eroilor căzuţi pentru patrie, neam și credință.

           În anul 449, regele Hazkert al II–a al Persiei, trimite un edict oficial către Armenia, Georgia şi Aghvank, cerându-le să se convertească la religia zoroastru (Zarathustra). În oraşul Artaşat se ţine o adunare, codusă de Patriarhul Hovsep  Hoghoţmeţi (440-452), la care participau clericii, nobilii, deasemeni, erau prezenţi  sparapetul (comandantul de armată) Vartan Mamigonian (fiind fiul fiicei Patriarhului Sahak Partev (387-439)) şi marzpanul (guvernator) Armeniei Vasak Siuni. Participanţii la adunare,  în scrisoarea de răspuns adresată lui Hazkert II-a,  au prezentat şi explicat  amănunţit  teoria creştină, refuzând ordinul regelui.

           În primăvara anului 451, o armată considerabilă, aproximativ 200 de mii pe  luptători, sub comanda lui Muşkan Niusalavurt, intră în Armenia şi campeză în provincia Artaz, pe malul drept al râului Tâghmut. Pe 26 mai, pe  malul râului, pe câmpia  aflată  în apropierea satului Avarayr, începe bătălia. În bătălia eroică cade viteazul Vartan, împreună cu 8 nobili: Khoren Khorkhoruni, Artak Paluni, Taciat Gântuni, Hâmayak Dimaksian, Nerses Kagiperuni, Vahan Gânuni, Arsen Înţaeţi,  Karekin  Sârvandzianţ,  şi cu  membrii familiei lor, 296 de persoane, şi cu încă 740 de martir, cifra celor căzuţi în luptă ajungând la 1036. Pierderile inamicului erau de 3 ori mai mari. Bătălia de la Avarayr  se termină  fără a se declara învinşi şi invingători, luptătorii retrăgându-se în poziţiile iniţiale. Cum spune  istoricul Eghişe: ,,S-au ridicat viteji contra viteji, dar nici o parte nu a învins’’.

          În rezultatul final, în lupta contra perşilor, războiul se termină cu victoria poporului armean, epicentrul fiind Avarayr-ul.  Aici armenii  prin viaţă  lor mărturisesc faptul, ,,că creştinismul este  culoarea pielii lor’’. Persia  a fost nevoită să restabilească  situaţia  precedentă în Armenia, lăsându-i  în pace pe armeni  în credinţa lor creştină,  concomitent, recunoscând autonomia nobililor armeni  în viaţa internă a ţării.

           Biserica Armeană prăznuieşte această sărbătoare în joia înaintea Postului Mare de Paşti. Conform unor comentatori, biserica armeană nu prăznuieşte această sărbătoare pe 26 mai, probabil cauza fiind faptul că Patriarhul Vărtanes A Partev, în sec IV, deja în calendarul  bisericesc  stabilise o sărbătoare în memoria  eroilor martiri armeni, conduşi de sparapetul (comandantul) Vace Mamigonian, care se jertfiseră în războiul din anul 337, contra cotropitorilor persi. Această sărbătoare, cu o mare probabilitate a fost sărbătorită chiar în joia înaintea Postului mare, care în sec V s-a unit cu  prăznuirea martirilor de pe câmpul Avarayr, cu denumirea de Vartananţ, şi deci, ziua sărbătorii a rămas neschimbată.

          Sărbătoarea Sfinților Vartananț este ziua onomastică Sanctității Sale Karekin II, Catolicos și Patriarh Suprem al Tuturor Armenilor, de asemenea, pentru toţi aceia care poartă nume de ostaşi sau comandanţi de oşti: Vartan, Karekin, Khoren, Taciat, Vahan, Hâmayak, etc.

Cu această ocazie joi, 19 februarie, la ora 10:30, cu binecuvântarea Preasfințitului Episcop Datev Hagopian, Întâistătătorul Eparhiei Armene din România, se va oficia Sf. Liturghie în Catedrala Arhiepiscopală Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din București.

Biroul de presă al Arhiepiscopiei Armene din România

by Arhiepiscopia Armeana