Crăciunul armenesc și Boboteaza în Bacău – sărbătoare a începuturilor creștine

Membrii Comunității Armenilor din Bacău au organizat, sâmbătă, 10 ianuarie, o reuniune dedicată Sărbătorii Nașterii lui Iisus Hristos (Crăciunul), dar și Boboteaza (Botezul Domnului) din Calendarul 2026 al Bisericii Apostolice Ortodoxe Armene. În acest calendar Crăciunul apare în fiecare an pe 6 ianuarie, dar acum evenimentul a fost marcat, din motive obiective, cu cinci zile mai târziu. Amfitrionii reuniunii au fost, ca în fiecare an, membrii familiei președintelui Sucursalei Bacău a Uniunii Armenilor din România, Vasile Agop, iar de la eveniment nu a lipsit nici „Gaghant Baba” (Moș Crăciun), cu daruri pentru copii, personaj întruchipat de actorul Valentin Braniște.

Printre invitați s-au aflat prietenii comunității armenilor și președinții comunităților evreilor și germanilor – Hainrich Brif și Mihaela Brunhuber, cu familiile lor, dar și reprezentanții Filialei Bacău „Cultul Eroilor”, cu Președintele Dănuț Voicu, Președintele Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România – Dumitru Brăneanu și reprezentanți ai Filialei Bacău a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Între invitați i-am revăzut și pe delicata și talentata pianistă Ozana Kalmuski Zarea, dar și pe mulți dintre poeții, scriitorii și pictorii care cochetează cu acțiunile organizate la Sucursala UAR în Cercul de comunicare. Alături de ei au fost și Consilierul local Ilie Bîrzu, colecționarul și cercetătorul în istoria Bacăului, inclusiv a istoriei comunității armene, Mihai Ceucă și Urlich Brunhuber – Corespondent al ziarului „Algemaine Deutsche Zeitung für Rumänien”, care apare la București.

Reuniunea a debutat cu o slujbă religioasă dedicată Sărbătorii Nașterii Domnului și Bobotezei, ținută de preacucernicul preot Yeznik Torgomian, de la Biserica Armeană din Suceava, ajutat de diaconul Bogdan Aritonovici și de „nașul de botez” Armand Agop, care a ținut rolul lui Ioan Botezătorul din povestea biblică.

La final, a venit și Gaghant Baba cu daruri pentru copii și au fost oferite lângă bradul de Crăciun. Iar un grup de elevi au susținut un minunat recital de colinde.

De ce Crăciunul pe 6 ianuarie…

Bisericile creștine au sărbătorit nașterea lui Hristos în 6 ianuarie până în secolul al IV lea. Regatul armean este primul stat în istorie care s-a declarat creștin în anul 301. Până la această dată nașterea Mântuitorului Iisus Hristos era sărbătorită în aceeași zi cu botezul și anume 6 ianuarie.

În anul 451 a avut loc Sinodul Bisericilor Creștine de la Calchedon care a stabilit ca 25 decembrie să fie Ziua Nașterii Domnului, dar Regatul Armean, aflat în război cu Imperiul Persan, nu a avut delegați la Sinod, iar biserica armeană a rămas cu data de 6 ianuarie în calendar pentru acest eveniment.

Colindul principal de Crăciun este „Avedis”, când se anunță vestea cea bună a Nașterii Mântuitorului Isus – Այսոր կատարեց Սուրբ Ձանունտ – Ավետիս („Aisor done Surp Dzănunt -Avedis” – Astăzi a făcut spectacol Sfântul Dzanunt – Avetis).

Urarea tradițională de Crăciun la armeni este CHRISTOS DZĂNAV YEV HAITNETZAV! (Hristos s-a născut și ni s-a arătat!), iar răspunsul este ORTNEALE DZĂNUNTĂ YEV HAITNUTIUNĂ CRISTOSI! (Binecuvântată este nașterea și arătarea lui Hristos!).

Ce pun armenii pe masa de Crăciun

Masa de Crăciun este simplă și sobră, mai ales în Ajun, cu mâncăruri de post – pește, orez, legume și pâine tradițională. Dar, după slujba din 6 ianuarie se consumă și mâncăruri „de dulce”, precum pilaf, carne de miel sau pui și dulciuri tradiționale armenești (gataif, halva).

La agapa creștinească de la Bacău din acest an a făcut senzație Ghapama, un preparat tradițional armeneasc de post, specific sezonului rece și meselor de sărbătoare. Un dovleac plăcintar este copt întreg, după ce a fost umplut cu orez, fructe uscate și miez de nucă și îndulcit cu miere sau zahăr, apoi aromat cu scorțișoară. Dincolo de gustul dulce-acrișor și parfumat, ghapama are o puternică valoare simbolică, fiind asociată cu belșugul și unitatea familiei. În comunitățile armene, inclusiv în cele din Moldova, dovleacul era adus întreg la masă și tăiat ceremonial, ca un semn al împărtășirii și al sărbătorii.

Obiceiuri și tradiții

Crăciunul la armeni are o semnificație aparte și se deosebește clar de cel sărbătorit în celelalte Biserici creștine. Armenii sărbătoresc Nașterea Domnului pe 6 ianuarie, împreună cu Botezul Domnului (Boboteaza). Ei nu separă Crăciunul de Epifanie, păstrând tradiția creștină cea mai veche. Sărbătoarea începe în ziua de 5 ianuarie, seara, cu slujba de Ajun (Ceasurile, Sfânta Liturghie și aprinderea lumânărilor), iar în ziua de 6 ianuarie are loc Sfânta Liturghie solemnă, urmată de sfințirea apei.

La această sărbătoare nu Moș Crăciun este personajul central, ci Nașterea Domnului, iar copiii primesc daruri mai ales de Anul Nou. La eveniment se folosesc simboluri specifice: lumina, apa sfințită, tămâia, iar în unele comunități se păstrează colindele armenești vechi (șarakan).

În diaspora (inclusiv în România), armenii păstrează cu grijă aceste tradiții, Crăciunul fiind o sărbătoare profund spirituală, de familie și comunitate, mai puțin comercială.

Vasile Agop, Președintele Comunității armene din Bacău: „Pentru comunitatea armeană, inclusiv pentru comunitatea din Bacău, Crăciunul este o mare sărbătoare religioasă, dar și un act de memorie identitară, păstrat cu fidelitate de-a lungul secolelor. Armenii sărbătoresc Nașterea Domnului pe 6 ianuarie, împreună cu Botezul Domnului, după tradiția creștină veche, anterioară separării celor două sărbători. În comunitatea armeană băcăuană, Crăciunul nu este dominat de fast sau de personaje comerciale, ci de sensul profund al Nașterii lui Hristos, de familie, credință și continuitate culturală. Este o sărbătoare trăită mai ales în biserică și în casă, sub semnul luminii și al recunoștinței.”

Petru DONE

by Redactor