ARHIVELE STATULUI DIN BARI | MĂRTURII ALE PREZENȚEI ARMENE ÎN ORAȘ


Arhivele Statului din orașul Bari sunt o instituție colaterală a Ministerului Culturii, ce păstrează, tutelează, valorizează și pune la dispoziția celor interesați pentru studiu documentele istorice emise de instituțiile publice statale, cât și cele provenite de la familii, persoane și asociații private ,din provincia orașului amintit mai sus. Se poate intra în sala de studiu în mod liber și gratuit dar numai cu programare online.


Din anul 2007 Arhivele Statului și Biblioteca națională “Sagarriga Visconti – Volpi” , se găsesc în incinta “Cetății Culturii”, un complex arhitectonic care la începutul anului 1900, era folosit ca abator și piață comunală.

Pe 5 noiembrie 2025 noul Ambasador al Republicii Armenia în Italia Excelența Sa dl. Vladimir Karapetyan aflat în vizită oficială la Bari, însoțit de Consulul onorific din orașul amintit mai sus, avocatul Dario Rupen Timurian, a fost și la Arhivele Statului, unde a putut vedea documente de o deosebită importanță istorică privind prezența și istoria comunității armene de aici. Vizita este de bun augur în perspectiva întăririi și dezvoltării ulterioare a relațiilor amicale dintre Ambasadă și Arhivele de Stat, iar directorul celei din urmă, a manifestat dorința de a promova noi și utile colaborări culturale și științifice.
În Arhivele Statului din Bari există într-adevăr un interesant patrimoniu documentar istoric, privind comunitatea armeană din oraș.
Luna trecută nu cu mult timp înainte de începerea Sfintelor Sărbători am intrat în sala de studiu a Arhivei. După îndeplinirea formalităților de rigoare am putut examina o serie de documente putând totodată să fac și fotografii.
Pentru acest lucru țin să mulțumesc în mod deosebit directorului Arhivelor Statului avocatul Adriano Buzzanca, cât și funcționarelor arhiviste ale aceleași Instituții, Dr. Annabella De Robertis și Dr. Antonella Mincuzzi, cu care am intrat în contact și care mi-au facilitat vizita, punându-mi la dispoziție, în ziua și la ora stabilită documentele cerute.
În cursul anilor am scris pentru araratonline.com circa 30 de articole care cuprind printre altele informații despre:
“Prețioasa mărturie istorică a prezenței comunității armene la Bari” (12 aprilie 2024);
Diaspora/”Activitatea poetului Hrand Nazariantz la Bari la începutul secolului trecut” (9 august 2019);
“Nor Arax/Istoria Satului armean din Bari” (30 octombrie 2017);
Bari/“Artă, cultură, tradiție” (9 ianuarie 2021);
Bari/”Manifestări comemorative dedicate Genocidului” (5 iunie 2015);
Bari /”Inaugurarea Consolatului onorific al Republicii Armenia” (4 octombrie 2024).

Răsfoind cu grijă documentele din Arhivă, privind comunitatea armeană din Bari, am căutat cu atenție detalii pe care poate până acum nu le-am citat în tot ceea ce am scris. Mi-au atras atenția următoarele rânduri scrise cu aproape 100 de ani în urmă. Este vorba mai întâi de o cerere scrisă de părintele Nersès Diratzujan, religios mechitarist, profesor de științe naturale, cu diplomă de facultate obținută la Universitatea din Padova, adresată Comisarului Extraordinar, dott. Vella, căruia îi cerea instituirea unei școli serale pentru circa 30 de persoane în Satul Armean unde era director spiritual, putând în acest fel să fie util pentru că, cunoștea atât limba armeană, cât și cea italiană.

Al doilea document din 3 februarie 1930 înregistrat cu nr. 811, reprezintă cererea pe care Directorul General al Școlilor Primare o adresa Comisarului Extraordinar, în urma demersurilor făcute de părintele Nersès Diratzujan, în care se specifica faptul că, cel din urmă nu putea să predea, pentru că nu era în posesia unei diplome de calificare pentru școala elementară. Cu toate acestea, Directorul General al Școlilor Primare sugera Comisarului Extraordinar acordarea unei subvenții de 2000 de lire, sumă necesară pentru funcționarea unei școli serale, asigurată de către Instituția de Cultură populară a regiunii Puglia. În acest fel elevii armeni vor putea participa la o sesiune de examene în școlile serale subordonate Instituției de Cultură populară, sau să se prezinte ca adulți – persoane private la examenele sesiunii de vară.
Într-un colț al cererii se pot citi următoarele rînduri scrise cu creion roșu:” Se acceptă propunerea Directorului General. Vom răspunde la prezentele rânduri”.
Nu puteau lipsi din Arhivele de Stat din Bari documente privind activitatea literară a intelectualului armean Hrand Nazariantz.


Primul document se referă la o cerere semnată de Nazariantz, pentru publicarea la Bari a unei reviste lunare de artă și cultură denumită “Graal” cu un cost de 30 de lire. Cererea a fost aprobată în 21 martie 1946.

Al doilea document se referă la răspunsul pe care Hrand Nazariantz l-a primit de la Președinția Consiliului de Miniștri, prin intermediul Prefecturii, în care i se comunica faptul că periodicul amintit mai sus poate să fie publicat lunar cu un tiraj de 6000 de exemplare, iar pentru hârtie se putea adresa Uniunii Naționale a Editorilor de ziare.
Cu ocazia publicării acestor rânduri amintesc că Hrand Nazariantz s-a născut pe 8 ianuarie în anul 1886 (după alte surse în 1880).

Simona Paula DOBRESCU




