CONFERINȚĂ | Două zile despre arta și cultura armeană – o punte între Armenia și Diaspora

Conferința, desfășurată la Erevan pe parcursul a două zile, despre arta și cultura armeană, care a reunit sub același acoperiș aproximativ 250 de artiști armeni, experți și creatori din diferite țări ale lumii, a fost orientată spre dezvoltarea continuă a cooperării culturale dintre Armenia și Diaspora. Potrivit Armenpress, organizatorii consideră că aceasta poate contribui la extinderea recunoașterii reciproce a artiștilor armeni, precum și la formarea și implementarea politicilor culturale prin implicarea specialiștilor din diaspora. În cadrul conferinței, la Erevan a sosit comisarul pentru afaceri ale diasporei din Suedia, Karo Hakobian.

Karo Hakobian a menționat că astfel de evenimente oferă o oportunitate excelentă de a ne cunoaște mai bine unii pe alții, de a stabili legături și de a face schimb de idei, mai ales în contextul actual, când totul se schimbă foarte rapid. „Unul dintre subiectele conferinței se referă la noile posibilități ale mediului media și la modul în care aceste instrumente trebuie utilizate în cultură, ceea ce reprezintă o nouă provocare. Parțial, în calitate de specialist în competențe informatice, observ că literatura, cultura și educația culturală trebuie adaptate provocărilor actuale, iar astfel de evenimente contribuie la atingerea rezultatelor”.

Referindu-se la păstrarea identității armene în Suedia, Karo Hakobian a subliniat că este bine familiarizat cu realitățile țărilor scandinave, întrucât este și președintele Congresului Armenilor din Europa. Potrivit acestuia, oamenii de cultură lucrează, în general, separat, deși este important să se coaguleze și să se sprijine reciproc, fapt care poate contribui la promovarea culturii armene. „În Suedia, în ultima perioadă, arta traducerii a început să se dezvolte. Cunoscând limba suedeză, oamenii pot traduce atât literatura armeană clasică, cât și pe cea contemporană în suedeză. Domeniile muzicii și dansului sunt, de asemenea, active, însă, așa cum am menționat deja, funcționează separat”, a declarat Hakobian.

În procesul păstrării identității naționale, Karo Hakobian a subliniat importanța deosebită a cunoașterii limbii armene și a remarcat cu regret că există tineri armeni excepționali care stăpânesc foarte bine limba suedeză, însă nu cunosc limba armeană; prin urmare, oricât de mult și-ar dori să înțeleagă pe deplin cultura armeană, necunoașterea limbii poate deveni un obstacol. Karo Hakobian a accentuat că statul suedez este dispus să sprijine fiecare națiune în păstrarea identității, culturii și limbii sale. În acest scop, oferă manuale și chiar sprijin financiar, însă nu putem vorbi de formarea unor echipe.

Acesta consideră că acest gol poate fi, într-o anumită măsură, compensat prin contacte strânse cu Armenia, posibilitate pe care o oferă și această conferință. „Este necesar să existe legături reciproce, pentru ca fundamentul pe care îl are cultura noastră să fie păstrat. Dacă ne comparăm cu acele națiuni care nu au avut statalitate timp de mulți ani, ne putem considera norocoși, însă trebuie să știm să valorificăm această nenorocire”, a subliniat Karo Hakobian.

Printre invitați s-a numărat și designerul Hrant Jaghinyan, care, în anul 2024, a reprezentat România în calitate de tânăr ambasador al diasporei.

Potrivit acestuia, evenimente precum Conferința de artă și cultură armeană reprezintă instrumente importante ale diplomației culturale. Hrant Jaghinyan a menționat, de asemenea, că în lume există numeroși specialiști armeni de înalt nivel în diverse domenii, însă aceștia lucrează, de multe ori, individual și întâmpină dificultăți în a activa într-un cadru coagulat, de echipă; de aceea, se declară bucuros că această inițiativă va oferi posibilitatea de a stabili colaborări cu diferiți artiști.

„Comunitatea noastră este mică, dar milenară. Armenii s-au stabilit în România încă din secolul al X-lea. De-a lungul anilor, armenii au avut ocazia să ofere culturii române artiști deosebiți. Unul dintre cei mai cunoscuți cinci artiști din România, pictorul Theodor Aman, este de origine armeană. Românii îl consideră român. Pentru noi este important să ne integrăm în cultura locală, iar România oferă posibilitatea dezvoltării culturale. Există numeroși scriitori și traducători armeni. Unul dintre scriitori este președintele Uniunii Armenilor, Varujan Vosganian, autorul romanului „Cartea șoaptelor”, cunoscut la nivel internațional, care abordează destinul armenilor refugiați în România după Genocidul Armean. Există, de asemenea, designeri și poeți. În lumea jazzului din România, unul dintre cei mai cunoscuți armeni este Harry Tavitian. Mai demult, s-au bucurat de o mare notorietate și frații Dedeian (Garbis și Capriel Dedeian)”, a relatat Hrant Jaghinyan, adăugând că armenii sunt cunoscuți în România drept oameni dedicați și creativi.

În scopul reunirii pe o singură platformă a armenilor creatori din România, de aproximativ zece ani este organizat Festivalul Strada Armeneasca. „Există un cartier armenesc foarte aproape de centrul Bucureștiului. Prin festival ne-am dorit să reînnoim și să animăm acest cartier. Reunim artiști plastici, regizori, cântăreți și alți creatori care trăiesc în România. Dorim să arătăm câți artiști talentați există în comunitatea noastră, iar dacă există un domeniu în care nu reușim să găsim un artist armean stabilit în România, invităm din Armenia. Am găzduit ansamblul Karin, trupa Ladaniva și alții”.

Hrant Jaghinyan consideră că festivalul permite, totodată, prezentarea Armeniei în cel mai bun mod în România și contribuie la creșterea fluxurilor turistice din România către Armenia, mai ales în contextul deschiderii unui zbor direct către Armenia.

Conferința de două zile, inițiată de Oficiul Înaltului Comisar pentru Afaceri ale Diasporei al Republicii Armenia și de Consiliul Internațional de Coordonare a Culturii și Artei Armene, a inclus un program amplu de dezbateri multidisciplinare, desfășurate în formate variate: sesiuni de tip panel, ateliere tematice, prelegeri, expoziții și o serie de evenimente culturale.

Preluare și adaptare după Armenpress
[https://armenpress.am/hy/article/1235658]

.

by Redactor