Armenopolis – în proiectul internațional ”Digitalizarea patrimoniului cultural armean în Transilvania”

Gherla ( fostul Armenopolis) este unicul oraș al Transilvaniei fondat în secolul al XVIII-lea după un plan prestabilit. Evoluția sa se suprapune în timp cu pătrunderea barocului în Transilvania , purtând din acest motiv pecetea acestui stil în mod pregnant. Orașul baroc Gherla numit și Armenopolis a fost întemeiat de către o parte a armenilor veniți din Moldova, sub conducerea episcopului Oxentius Verzerescu cu acordul principelui Mihai Apafi. Noul oraș ridicat ”în manieră gherleană” după istoricul Nicolae Sabău, avea patru străzi drepte și paralele ce se intersectau perpendicular, toate cu deschidere spre râul Someș, o piață centrală mare cu numeroase edificii monumentale și un parc englezesc inaugurat în 1864, iar din anul 1753 așezarea Candia de lângă Cetatea Gherlei devine cartier al orașului. Nu întâmplător, Gherla a devenit un punct istoric deosebit de căutat atât de turiștii din țară, cât și din străinătate. Pentru valorile arhitectonice urbea transilvană devine sursă importantă în multe proiecte internaționale, cum este și cel actual referitor la ”Digitalizarea patrimoniului cultural armean din Transilvania”.

Zilele trecute Gherla a fost vizitată de o echipă de lucru din cadrul proiectului internațional „Digitalizarea patrimoniului cultural armean din Transilvania”, desfășurat în cadrul Programului British Library Endangered Archives și condus de GWZO, în cooperare cu UCLA și PPCU. ”Nu este prima sau a doua oară în Gherla – am venit adesea aici pentru cercetările mele – dar această vizită pare deosebit de semnificativă. Mica noastră echipă (eu și colegul meu) a lucrat direct cu manuscrise și materiale de arhivă, digitalizând și creând metadate pentru ca toate colecțiile comunității armene din Gherla (Armenopolis) să fie accesibile burselor internaționale” – a mărturisit Inessa Arustamyan, aflată cu echipa proiectului respectiv în orașul clujean. A fost o experiență profundă plină de satisfacții să interacționez cu aceste surse unice și să descopăr câtă istorie și memorie dețin. Lucrările sunt încă în desfășurare – avem multe în față, dar sper că voi putea împărtăși câteva din rezultatele proiectului anul viitor – a mai adăugat oaspetele.
Szekely Csaba
_________________
Catalogarea și digitalizarea manuscriselor și arhivelor comunității armene transilvănene
din Gherla/Armenopolis și inventarierea cărților lor tipărite timpuriu (EAP1723)

Scopuri și obiective
Acest proiect, cu durata de 12 luni, își propune, pentru prima dată, să facă accesibil cercetătorilor internaționali a patrimoniului cultural al comunității armene transilvănene din Gherla/Armenopolis prin digitalizarea a 57 de manuscrise armene și a 100 de dosare cu documente de arhivă din colecție, precum și prin crearea unui inventar și a unui studiu aprofundat al celor 200 de cărți tipărite timpuriu.
Colecția este o resursă neexploatată pentru reconstrucția aspectelor implicării politice, religioase și intelectuale a comunității armene în transformarea modernă timpurie a Transilvaniei prin încorporarea în imperiul austriac și comuniunea romano-catolică, mai cuprinzătoare, în timpul Contrareformei. Gherla/Armenopolis, o comunitate exclusiv armeană, a constituit centrul lor regional. Documentele de arhivă contextualizează prezentări generale la nivel macro ale istoriei regionale cu date la nivel micro care completează arhivele din Roma și Viena privind integrarea într-o jurisdicție romano-catolică, reflectată în înlocuirea limbii armene cu latina. Manuscrisele oferă o perspectivă paralelă asupra traiectoriei liturgice, mărturisind fizic schimbările conforme cu ritul tridentin, în timp ce colofoanele detaliate care fac referire la figuri și instituții importante ajută la urmărirea evoluției comunității. Între timp, codicele iluminate mai vechi sunt mărturii valoroase din punct de vedere iconografic al tipologiei lor. Materialele tipărite rare (istorie, filozofie, poezie) evidențiază interacțiunea dintre cultura cărții și a manuscrisului în viața intelectuală, în tranziție către o rețea educațională europeană mai modernă și sistematică.
Proiectul se bazează pe o colaborare între supervizorii de la Centrul GWZO din Leipzig și UCLA și studenții absolvenți de la Universitatea Catolică Peter Pazmany din Budapesta, ca actori principali în Gherla, sub îndrumarea arhiviștilor de la Ordinariatul pentru Armenii Catolici din România.




