CONSTANȚA | Lansare de carte “Mieii lui Abel” de Clelia Ifrim – traducere în limba armeană Azaduhi Benlian

Uniunea Armenilor din România – Sucursala Constanța a organizat sâmbăta, 29 noiembrie 2025, la Hotel Continental Forum, Sala Prestige lansarea cărții „Mieii lui Abel” de Clelia Ifrim, tradusă în limba armeană de doamna Azaduhi Benlian. Doamna Clelia Ifrim s-a născut în București unde locuiește și în prezent. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Asociației Universale a Poeților Japonezi – JUNPA, membră de onoare a Fundației pentru Cultură „Naji Naaman” din Liban şi a Asociaţiei Internaţionale a Scriitorilor şi Artiştilor – IWA din SUA. A debutat cu poezii în revista Luceafărul, în anul 1979. A publicat poezie, teatru, proză scurtă, traduceri, eseuri, în diverse reviste literare din ţară şi străinătate. Trei dintre cărțile sale de poezie au fost traduse în limba japoneză de Mariko Sumikura și publicate la Editura JUNPA din Japonia. A obţinut numeroase premii internaţionale dintre care marele premiu pentru Haiku în limba engleză, Grand prix ,premiul “Matsuo Basho”, Japonia, 2011. Două din poemele sale au fost selectate de JAXA – Agenţia Spaţială Japoneză – şi depozitate pe modulul spaţial Kibo de pe ISS – Staţia Spaţială Internaţională. În anul 1994 a fost nominalizată de UNITER pentru cea mai bună piesă românească iar în anul 2013 nominalizată pentru premiile Uniunii Scriitorilor din România, pentru cartea de teatru „Copiii Casei Regale”. A primit Titlu de Noblețe, cu rang de Domniță, acordat de Fundația ,,Sfântul Sava”,medalia și diploma “Mihai Eminescu” acordate de Fundația Europeană și Academia Internațională de poezie “Mihai Eminescu” pentru promovarea culturii românești și internaționale .

Cartea “Mieii lui Abel” a apărut la editura “Ararat” a Uniunii Armenilor din România din Bucuresti si a fost tradusă in limba armeană de doamna Azaduhi Benlian. Prezentarea cărții a fost făcută de doamna profesor Arșaluis Sarchisian -Gurău.

Cuvântul de deschidere al evenimentului i-a apartinut președintelui Uniunii Armenilor din România -Sucursala Constanța dl.Liviu Merdinian.”Vă mulțumim pentru prezența în această frumoasă zi. Este important de precizat că frumoasa comunitate armeană are un invitat de seamă și că de fiecare dată ne revedem la evenimente culturale, ceea ce este un lucru bun. Nu de câteva ori a fost remarcat faptul că pe plan cultural ,comunitatea armeană este fruntașă la nivel constănțean, ceea ce este un lucru extraordinar. Putem să ne remarcăm și prin alte lucruri și prin petreceri și prin alte evenimente publice, dar pe partea culturală suntem, fruntași ,ceea ce este o onoare pentru noi ,pentru că de fiecare dată atragem prieteni ai comunității. Este meritul doamnelor Benlian și Gurău, să o avem alături de noi pe autoare -doamna  Clelia Ifrim..Acum, o să le las pe doamne să discute mai mult despre carte și în prima instanță o rog pe doamna Gurău să o prezinte și pe autoare să discutăm un pic, dar voiam să fac o remarcă si anume  dacă nu până nu demult îl celebram pe domnul profesor G.Kumbetlian, dl.Simion Tavitian, dl.Alaci,a mai fost și dl.Arachelian,acum doamnele sunt la putere. Doamna profesoară Gurău, doamna Benlian, doamna Tavitian, toate doamnele, armencele sunt cele care reprezintă cu mândrie comunitatea. Sper să nu fi uitat pe cineva. Luiza Terzian și ea este în așteptare cu un alt volum de versuri, așa a promis.  Așa că, doamnele, felicitări pentru toată performanța culturală și se pare că nu e o întâmplare. Însă, în semn de respect pentru tot ce a însemnat efortul înaintașilor și celor pomeniți, apropos, de autori și nu numai, aș vrea să cinstim memoria celor care nu mai sunt printre noi printr-un moment de reculegere”.

 Doamna profesor Arșaluis Sarchisian -Gurau „Vreau să vă spun câteva cuvinte despre invitata noastră, doamna Clelia Ifrim, care, să știți e o somitate în domeniul în care activează și ne face onoarea. Chiar trebuie să ne simțim foarte onorați. Este un nume foarte bine cunoscut în cercurile literare, dar și în afara lor printre iubitorii de arte. O vom ruga să ne împărtășească însăși domnia sa, într-un anumit moment. Dar eu voi spune doar că este membră a Uniunii Scriitorilor Români, membră a Asociației Internaționale a Scriitorilor și Artiștilor din Statele Unite, a Asociației Universale a poeților Japonezi și încă mai multor foruri pe care ni le va spune probabil,Lansarea de astăzi am putea -o socoti o dublă lansare în comunitatea noastră atât a autoarei a cărei identitate -personală și literară -ne devine și accesibilă aici și acum ,cât și a traducătoarei .Fiind vorba de o traducere dintr-o lucrare inedită ,cel puțin pentru comunitatea noastră ,este imperios necesară o privire de ansamblu asupra cărții doamnei Clelia Ifrim .Titlul volumului lansat ,cât și conținutul ,evident ,sunt de inspirație religioasă .Ca specie,după sursa de inspirație biblică,scrierea este o parabolă/pildă care argumentează existența nedreptății și invidiei ca străvechi și eterne.Poeziile sunt,în esență ,alegorice.Aparțin genului -liric ,un fel de joc cu măști ,adică ideile sunt exprimate prin mici povestiri ,ori fragmente epice,adică abstractul ,spre a fi perceput mai ușor, A vorbi despre o traducere literară ,adică a emite judecați de valoare despre modul în care un text s-a reprodus într-o altă limbă nu este,deși ar putea părea, relativ,simplu ,nu este ,pentru că ,pe lângă dificultăți inerente unui astfel de demers ,trebuie urmărită ,în primul rând fidelitatea traducerii față de original ,și nu atât ori doar atât ,din punct de vedere lexical ,ci mai ales din punct de vedere semantic și stilistic. Ceea ce este important este,fară doar și poate,crearea acelei atmosfere specifice registrului lingvistic al originalului ,spre a păstra intactă emoția transmisă de acesta.Unele abateri de la traducerea literală sunt admisibile,în vederea menținerii impresiei -a tulburării psihice -pe care a urmărit-o originalul. Există,desigur ,în orice limbă ,expresii netraductibile,locuțiuni de limbă vorbită ,elemente de paremiologie,care nu au cum să fie traduse literal,căci ar fi neinteligibile.Ideal este ca acestea nu să fie evitate,ci găsite echivalentele lor cât mai apropiate în limba în care se traduce.Ceea ce a făcut Azaduhi Benlian prin traducerea din limba română în limba armeană a cărții de poezie,”Mieii lui Abel” de Clelia Ifrim,respectă aceste canoane,conștient sau intuitive,în orice caz la modul ideal ,căci cunoscătorii ambelor limbi nu sesisează diferențe de sens ori tendințe alegorice viciate în traducere,astfel încât scrierea ar putea părea să fi fost redactată direct în limba armeană.Cartea doamnei Clelia Ifrim nu pierde nimic prin traducere ,ceea ce ne îndreptățește să afirmăm că Azaduhi Benlian are reale calități de literat :traducător și chiar scriitor .“

Doamna Clelia Ifrim “Mulțumesc Uniunii Armenilor din România -Sucursala Constanța pentru invitație ,editurii “Ararat”  pentru publicarea cărții , doamnelor Azaduhi Benlian ,Luiza Terzian și Arsaluis Sarchisian Gurău, pentru că mă aflu aici la acest eveniment.Sunt pentru prima dată în mijlocul comunității armene din Constanța. Această carte este o carte de poezie .Este cartea mea cea mai tradusă .A fos tradusă în limba germană,maghiară,italiană,franceză și în limba engleză de mine.”Mieii lui Abel” își are originea într-o piesă de teatru mai veche de-a mea, intitulată “Omul rândunică pe numele său , Abel călătorul”. Mesajul acestei cărți nu este foarte complicat, este o poezie simplă ,o poezie a zilelor noastre ,a tot ce ne înconjoară. Am traduse 4 cărți în limba japoneză ,scriu teatru, am obținut Premiul Național “Vasile Voiculescu” pentru cartea de poezie “Cloșca cu puii de piatră “,(2015), o carte dedicată tatălui meu care e din comuna Pietroasele ,celebra comună unde a fost găsită cloșca cu puii de aur.Vă mulțumesc tuturor care ați fost prezenți astăzi la acest eveniment pe care îl voi păstra în inima mea și de care îmi voi aduce mereu aminte atunci când scriu.”

Doamna Azaduhi Benlian “Mulțumesc d-lui Liviu Merdinian -Președinte al UAR -Sucursala Constanța,întregului comitet al U.A.R.- Sucursala Constanța pentru organizarea acestei lansări,editurii “Ararat” care a făcut posibilă editarea acestei cărți, lui Anaid Tavitian care a mijlocit ca mass media să ia parte la acest eveniment. Mulțumesc invitatei noastre, doamnei Clelia Ifrim pentru prezență și doamnei Arsaluis Sarchisian -Gurău care a făcut o expunere minunată și nu în ultimul rând membrilor cenaclului “Mihail Sadoveanu”,membrilor comunității armene și membrilor simpatizanți. Ce pot să vă spun despre traducere ? În primul rând, pot să vă spun că. Biserica noastră Apostolică Armeană are o sărbătoare specială a traducătorilor și anume “Sfinții traducători” și care este în a treia duminică din luna octombrie .De ce această sărbătoare a traducătorilor? În 301 d.Hr a fost adoptat creștinismul ca religie de stat ,care nu a fost primită cu bunavoință de către popor.Adoptarea creștinismului a dus la dărâmarea de temple biserici ,ca apoi bisericile noi să se construiască pe acele vechi lăcășuri.În 405 d.Hr,la începutul secolului al V lea a fost nevoie să se inventeze un alfabet armean cu toate că,în precrestinism nu s-au găsit scrieri precreștine în limba armeană. După descoperirea alfabetului armean de către Mesrob Maștoț,Sahac Partev și ucenicii săi care cunoșteau câteva limbi de pe vremea aceea , ei au umblat în Armenia și alte orașe să caute relicve dacă au rămas din alfabetul armean.S-a descoperit alfabetul armean cu 36 litere care este un alfabet perfect ,cu 36 de sunete. Mai tărziu s-au mai adăugat încă două litere. Prima carte tradusă de acești traducători a fost Biblia care se consideră ca o regină a traducerilor.Au tradus cărți din greacă ,arabă,latină și unele în limba armeană.Aceste cărți se află într-un mare centru pentru depozitarea, studiul și popularizarea manuscriselor armene, combinând funcțiile de muzeu, arhivă și instituție științifică numit “Matenadaran” o bibliotecă a cărților, unde există peste 23.000 de exemplare și cărți vechi scrise pe pergament ,papirusuri,cărți tipărite și digitalizate. Cei care doresc să cerceteze prin metode moderne,pot avea acces la acele cărți vechi.Însăși clădirea este foarte frumoasă ,fiecare sală având un stil al bisericilor armenești .În fața clădirii se află statuia fondatorului scrierii armene Mesrob Maștoț care a avut o contribuție deosebită la alfabetizarea școlilor.Mai tărziu Mhitar din Sevastia a fondat o scoală în Italia ,la San Lazzaro unde se învăța nu numai limba armeană ci și alte științe, înființând astfel un centru cultural catolic. Datorită faptului că eu am locuit 15 ani în Armenia ,am făcut școala și facultatea acolo,cunosc destul de bine limba armeană. Limba armeană are două ramificatiii : armeana estică și cea occidentală.La facultatea de limbi străine s-a pus problema de a se învață și limba armeană occidentală care să devină și ea limbă de stat .Ea a fost neglijată ,deoarece se vorbea numai în diasporă. Pentru că avem o moștenire culturală foarte mare,se pune problema să se învețe și armeana occidentală. La propunerea doamnelor Clelia Ifrim și Arsaluis Sarchisian-Gurău am tradus această carte și cred că am reușit.Pentru mine prima provocare de a traduce în limba armeană a fost cartea scrisă de doamna Arsaluis Sarchisian Gurău “Contemplații” -Haiku ,apoi “44 de pași înfrățiți Constanța – Yokohama 1977-2021”.Este foarte greu să găsești cuvintele care să exprime și ideea.Poți găsi cuvântul,dar se poate să nu exprime ce vrea autorul . Aș dori să vă mulțumesc tuturor pentru plăcerea de a veni și onora această lansare de carte și totodată să vă urez o lectură plăcută.”

Evenimentul s-a încheiat cu acordarea autografelor de către autoare și traducătoare. Felicitări și mulțumiri doamnei Clelia Ifrim pentru cartea scrisă și dragostea pentru cititor , d-nei profesor Arșaluis Sarchisian Gurău pentru excepționala expunere a cărții. Doamnei Benlian Azaduhi îi dorim cât mai multe traduceri de cărți , iar fiecare cuvânt tradus să îi aducă noroc și bunăstare în viață! Fie ca inspirația să nu-i lipsească, iar cuvintele frumoase întotdeauna să o însoțească mereu. Fie ca traducerile sale să îi ofere răspuns la întrebările pe care le are, să se îmbogățeasca cultural și să cunoască mereu lucruri noi.

Mulțumiri organizatorilor și tuturor participanților la eveniment.

 Hasmig ANANIAN

Foto : Alisa Avachian

by Mihai Stepan Cazazian