BEDROS HORASANGIAN : Florina și Varujan  Cozighian

Cu un EL și o EA se țese cea mai simplă și frumoasă poveste. Eventual de dragoste. Spunea veșnic jucăușul poet-prozator-jurnalist -biciclist, Geo Bogza. Literat român, cândva faimos, azi cumva uitat. Doi muzicieni, Ea, Florina, pianistă, el, Varujan, violonist. Amândoi sub numele de Cozighian au făcut o frumoasă carieră și au trecut la fel de frumos printr-o poveste pe care o numim viață. Fie, să fie primit. Au părăsit această  lume, unul după altul, de parcă și-au zis pe mine cui mă lași. Acum, în această toamnă, discret, așa cum și-au trăit și viața. Muzică, muzică, muzică. Ea la pian, el la vioară. Florina la Conservatorul care i-a fost  o a doua casă, Varujan la cârma orchestrei Filarmonicii George Enescu sau a Orchestrei Simfonice din Bilbao, unde a funcționat în calitate de concert maestru decenii de-a rândul. Mereu, muzica, bucuria vieții lor. Și un băiat, Paul, crescut cu muzică toată ziua care a ajuns un distins jurnalist. Paul Cozighian. Parcă mai ieri mă  suna Florina, Bedros, te rog, ajută-l pe Paul să-și facă lucrarea de an că-l dă Vitanidis afară din facultate. Zis și făcut, misiune îndeplinită. Așa s-a realizat un scurt metraj artistic de către Paul Cozighian, intitulat cu totul necomercial „Doar amintirile…” cu puține personaje, interpretate de Maia Morgenstern și Marcel Iureș în rolurile principale, care l-au făcut pe Paul Cozighian scăpat de necazurile unei exmatriculări și avatarurile ulterioare unei cariere de jurnalist cu  un Betacam pe umăr, multe idei în cap și veșnic cu un surâs pe buze. Rar ne-a fost dat să cunoaștem vreun armean mai zâmbăcios. Florina și Varujan se bucură și azi, pe unde or fi tot împreună , de tot ce a realizat băiatul lor. Ajuns și  tată, și viața merge înainte, ca o pelicule ce se tot derulează, imagini, sunete și asta e tot. Doar amintirile…

Acum câteva zile Florina m-a rugat ca la plecarea ei să pun pe pian vioara lui Varujan…

Să stea puțin acolo…

Paul Cozighian

by Bedros Horasangian