LANSARE DE CARTE : „Farmecul Luncii Verzi” de Diana Hambardzumian

EDITURA INTEGRAL

vă invită

marți 18 noiembrie ora 16 la LIBRĂRIA EMINESCU ( Bd. Regina Elisabeta nr.16 )

la lansarea volumului

FARMECUL LUNCII VERZI de Diana Hambardzumian – traducere de Sergiu Selian

INVITAȚI

Diana Hambardzumian și Varujan Vosganian

Farmecul luncii verzi, romanul scriitoarei Diana Hambardzumian, prestigioasă prozatoare a literaturii armene contemporane, cochetează cu fantezia privind un cataclism planetar, un potop care i-ar fi silit pe pământeni să se adapteze vieții subacvatice. Ipoteza nu aparține decât formal mult-gustatului gen științifico-fantastic (mai degrabă fantastic decât științific), altfel ea găzduind o amplă metaforă a valorilor etice umane tot mai subțiate într-o epocă dominată de irepresibile avalanșe ale interminabilelor surprize tehnice. La urma urmelor, personajele cărții se instalează și acționează mai curând cu bagajul lor cognitiv și moral dobândit de-a lungul generațiilor decât cu apetit pentru adaptarea la condiții de existență în fapt deloc insurmontabile. Mediul ambiental este, și el, evocator: neamul armean se revendică ginții patriarhului Noe și diluviul, încă un diluviu, îi este în definitiv familiar. O legendă populară armeană glăsuiește: Sunt armean, sunt bătrân,/Precum muntele acesta biblic,/Și picioarele-mi sunt ude/Încă de la potop. Rămâne de văzut cum evoluează aceste personaje fie ele terestre, fie extraterestre. Și evoluează firesc, rațional, într-o armonie prezentă chiar și în rarele momente conflictuale, ceea ce insinuează ideea de posibilă pace și tihnă într-o lume pândită de tainice avataruri. Nu lipsește, ca tușă auctorială stilistică, un fir de ironie subțire, care se aplică pe alocuri conturării unor caractere recognoscibile în realitatea actuală a societății umane.

Scriitoarea armeană deține și menține un echilibru narativ imun la accelerări frivole și în fond superflue. Ea are un as în mânecă și îl vom întâlni curând, sporadic, dar insistent, în a doua jumătate a cărții. Să remarcăm, însă, mai întâi, în legătură cu structurarea volumului în fragmente succesive, apelul la o concordie universală prin consemnarea capitolelor numite cu vocabula arabă surah. În paranteză fie remarcat, nu este prima oară că întâlnim această preferință pentru un împrumut străin: surah se cheamă și capitolele poemului Abu-Lala Mahari de Avetik Isahachian, tradus de asemenea în română, acolo transferul fiind mai justificat prin trama orientală a textului. Pe de altă parte, revenind la lunca verde, este lesne de observat că ascensiunea în sferele eterice și descinderea în gheenă sunt marcate prin numerotarea adecvată a capitolelor, suitoare ori, dimpotrivă, coborâtoare.

Întreg eșafodajul scrierii este determinat de prezența nicicum aleatorie, în orice caz autoritară, a Cărții. Nu de această carte este vorba, ci de una monumentală, pe care romanciera a ales-o ca tutelă a propriei sale creații, pentru a însoți prin citate bine plasate traseul personajelor ei. Cartea jeluirii este un poem mistico-filozofic în aproape zece mii de versuri, compus de cărturarul medieval armean din secolele X-XI, Grigor Narecațí, ca pe o lamentație adresată divinității întru ispășirea rătăcirilor și slăbiciunilor personale. Translându-se toponimul Narec al localității de baștină a călugărului autor, așa cum translat fusese el în numele monahului (în armeană, Narecațí este traductibil prin originar din Narec), creația acestuia este cunoscută cu titulatura populară Narec, ea însăși fiind populară și venerată ca o evanghelie, până acolo încât este considerată tămăduitoare de boli și de necazuri. Iar Diana Hambardzumian a făcut o parțială resuscitare a acestei popularități introducând-o, ca pe o pavăză și totodată călăuză a personajelor sale, în paginile laice ofertante ale romanului său. Atunci când și-a exprimat dorința de a fi tradusă în română și a pus la dispoziția virtualului tălmăcitor câteva dintre cele aproape două duzine de cărți ale ei, acesta din urmă, după lecturarea lor, a optat în mod ferm și atașat pentru Farmecul luncii verzi, iar decisivă în această opțiune a fost, pe lângă mesajul umanitar al scrierii și fantezia agreabilă, prezența incitantă a citatelor din Cartea jeluirii, prezență seducătoare pentru realizarea unui proiect care ar trebui nu numai să captiveze, ci și să activizeze transpunerea în română a acestei capodopere în special și cu precădere literare, dincolo de proveniența spirituală a sursei.

Sergiu Selian

Lansarea va avea loc în prezența autoarei. Aceasta este cunoscută în România grație prozei sale scurte “Recviem” , apărută în traducerea Madeleinei Karacasian pentru volumul Antologie de proză contemporană armeană ” Pe aici a trecut Dumnezeu”, publicată de editura “Ararat” în 2009.

by Redactor