Redactor

Noi pagini din cultura armeană au fost deschise în Bacău

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share
  • Sucursala Bacău a Uniunii Armenilor din România a organizat, între 12 și 14 septembrie 2025, cea de-a IX-a ediție a Festivalului de teatru și film „Hayastan”, un eveniment care a adus în prim-plan literatura, teatrul, muzica și tradițiile armenești
  • Bacăul a redevenit, timp de trei zile, capitala culturii armenești
  • S-a deschis Cafeneaua Culturală „La Armeni”

A IX-a ediție a Festivalului de teatru și film „Hayastan” a debutat vineri, 12 septembrie, în Bacău pe eleganta terasă a Sucursalei Bacău a UAR (pavoazată cu multe covoare în stil armenesc), cu deschiderea Cafenelei Culturale „La Armeni”, unde a fost lansată cartea „Confesiunile unui cafegiu” (ediția a patra) de Gheorghe Florescu. Volumul poartă subtitlul „O autobiografie la firul cafelei” și îmbină povestea personală a autorului, ucenic și apoi cafegiu la București, în tradiția vechilor armeni pricepuți în arta cafelei, în cronica Bucureștiului comunist, (cu personaje și întâmplări din „epoca de aur”, multe relatate din culise, cu un ochi atent la viața de zi cu zi, dar și la abuzurile și absurditățile regimului) și filosofia cafelei, pentru că Florescu transformă băutura într-un simbol al memoriei, rafinamentului și rezistenței intime în fața uniformizării ideologice.

Prezentarea a fost urmată de un recital de muzică și poezie susținut de pianista Ozana Kalmuski-Zarea, actorii Denisa Mikesz și Florin Kevorkian și poeta Cristina SElena. Au fost prezente și Tatev Chakhian – poetă, traducătoare și artistă armeancă din Polonia, Emilia Boghiu – președinta Fundației Naționale „G. Călinescu” din Onești și traducătoarea, eseista și publicista Elena Bulai.

O carte epopee a memoriei personale și familiale

În aceeași zi, publicul a fost invitat la Teatrul Municipal Bacovia, unde a avut loc lansarea volumului „Elogiu alor mei” de Varujan Vosganian, în care autorul explorează memoria personală și familială și pune în prim-plan istoria familiei sale armene și suferința armenilor de-a lungul istoriei. Cartea evocă tradițiile, credința și exilul, dar și genocidul armean din 1915, ca parte constitutivă a destinului colectiv. Titlul cărții sugerează o dedicație: „alor mei” înseamnă „ai celor de lângă mine/familia mea”, dar și o asociere cu comunitatea armeană mai largă. Genul literar este hibrid: proză, poezie, memorialistică, texte aforistice, și imagini/ilustrații (fotografii) care dialoghează cu textul literar. Cartea face parte dintr-o trilogie informală la Vosganian, alături de „Cartea șoaptelor” și „Dublu autoportret”. Fiecare dintre acestea vorbește despre memorie, identitate, suferință, istorie privită prin lentila experienței personale. „Elogiu alor mei” este o epopee a memoriei, dar una intimă și personală, nu una eroică în sens clasic. Nu caută să glorifice, ci să amintească, să lege trecutul de prezent, să oglindească ceea ce există în sinea fiecăruia dintre cei care provin dintr-o familie cu durere și cu tăceri. Prezentarea cărții lui Varujan Vosganian a fost făcută de directorul Bibliotecii Județene din Bacău, Adrian Jicu.

A fost urmată de spectacolul-lectură „1+1” de Eric Bogosian, în regia lui Florin Kevorkian.

Ziua literaturii armene din diaspora

Ziua a doua a Festivaluluia fost dedicată atât celor mici, cât și iubitorilor de literatură și teatru. Copiii și părinții lor au putut urmări piesa „Capra cu trei iezi” de Ion Creangă, într-un spectacol pus în scenă de Alina Neagu după un scenariu adaptat realităților de astăzi, dar și a unor reguli noi de adresare publicului. Personajele au fost interpretate de copii talentați, iar în scenetă au apărut inclusiv tabletele de care cu greu ne mai putem despărți în ziua de astăzi.

După-amiază, la sediul Uniunii Armenilor, a avut loc, timp de mai bine de două ore, o interesantă dezbatere pe tema „Literatura armeană din diaspora de-a lungul generațiilor”, cu participarea unor invitați de marcă: Tatev Chakhian, Svetlana Cârstean și Arsen Arzumanyan. Dialogurile și prezentarea de poeme s-a făcut în limbile engleză, armeană și română, iar dezbaterea a fost moderată de actorul Florin Kevorkian. A fost prezent și consilierul local Ilie Bîrzu.

Seara, Teatrul Bacovia a găzduit spectacolul „Visul unei nopți de Vamă”, în regia lui Armine Vosganian, o poveste ideală pentru adolescenți și părinți, un text plin de umor, de ironie și de emoție. „Visul unei nopți de Vamă” nu e doar un spectacol, ci o stare de spirit. Îmbină nostalgia Vămii Vechi, libertatea boemă a anilor ’90 și magia unui text clasic reinterpretat cu instrumentele muzicii și teatrului de azi. Titlul sugerează firesc o punte între Shakespeare și folk-rock-ul trăit pe plajă, între visul atemporal al dragostei și reveria libertății la malul mării.

Sala a fost plină, iar atmosfera încărcată de așteptare. „Visul unei nopți de Vamă” s-a dovedit a fi mai mult decât un spectacol a fost o întâlnire cu memoria unei generații ancorată în universul Vama Veche care a adus pe scenă un amestec reușit de teatru, concert și confesiune.

Regia a mizat pe o construcție fluidă, în care scenele dramatice au alternat cu interpretări live ale unor piese devenite imnuri pentru tinerii de la începutul anilor 2000. Decorul minimalist, completat de proiecții cu imagini marine și lumini calde, a reușit să redea senzația nopților de pe plaja Vămii, cu libertatea lor unică.

Actorii au surprins prin naturalețe și prin modul în care au reușit să integreze cântecele în poveste, fără ca spectacolul să alunece în simplu concert. Momentele de umor s-au împletit firesc cu cele de melancolie, iar improvizațiile controlate au adăugat prospețime.

Publicul a reacționat entuziast, fredonând refrene și aplaudând prelung. A fost clar că spectacolul a reușit să atingă o coardă sensibilă: nostalgia pentru Vama Veche ca spațiu al libertății, dar și dorința de a regăsi, măcar pentru câteva ore, spiritul unei epoci.

„Visul unei nopți de Vamă” se dovedește a fi o producție care îmbină inteligent teatrul cu muzica și memoria colectivă. Nu este doar un omagiu adus unor trupe și unei perioade, ci și o declarație despre puterea artei de a păstra vii emoțiile unei generații. O satiră meta despre cum iubirea, colegialitatea și procesul creativ al unui film pot sau nu să coexiste într-o lume în care AI-ul amenință cu rânjet. Inspirat liber după “Zadarnicele chinuri ale unui scenarist” de Theo Herghelegiu.

O seară cu Charles Aznavour

Duminică, 14 septembrie, festivalul a continuat cu „Basme armenești de la Moș Suren”, un spectacol-lectură cu păpuși, inspirat din poveștile lui Suren Muradyan traduse de Arsen Arzumanyan. Iar seara, am asistat la spectacolul-lectură „Oamenii cavernelor” de William Saroyan, pregătit de Florin Kevorkian. Piesa lui Saroyan pune accent pe universalitatea mesajului, iar montarea scoate la lumină ideea de comunitate a celor „invizibili”, oameni pentru care teatrul este ultima formă de rezistență și libertate. Actorii sunt Armine Vosganian, Denisa Mikesz, Florin Kevorkian și Valentin Braniște Bolat. 

Iar Festivalul s-a încheiat cu proiecția în aer liber a filmului „Monsieur Aznavour”, turnat în regia lui Mehdi Idir și Grand Corps, o ecranizare a principalelor momente din biografia marelui cântăreț și compozitor francez de origine armeană.

O punte între culturi

Festivalul anual „Hayastan” nu este doar un eveniment artistic, ci o sărbătoare a identității și dialogului intercultural. Prin teatru, literatură și film, comunitatea armeană din Bacău oferă publicului larg ocazia de a descoperi frumusețea unei culturi care a știut să-și păstreze rădăcinile, dar și să se deschidă către universalitate.

Orașul Bacău respiră astfel un aer cosmopolit, devenind un spațiu de întâlnire între tradiție și modernitate, între memorie și creație. Iar „Hayastan” este dovada vie că diversitatea culturală nu înseamnă separare, ci îmbogățire reciprocă.

La armeni, Hayastan (Հայաստան) este numele propriu al Armeniei în limba armeană. Armenii nu își numesc țara „Armenia” (denumire folosită de greci și romani), ci „Hayastan”, derivat din numele legendarului strămoș Hayk, considerat întemeietorul poporului armean.

Petru DONE, UZPR Bacau

Fotografii: Szabo Szilard 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *