Sărbători Pascale la alte parohii din cadrul Eparhiei Armene

SUCEAVA

HRISTOS HAREAV I METELOȚ!

HRISTOS A ÎNVIAT!

                        E urarea care definește religia creștină: Hristos cel chinuit de oameni, care și-a acceptat crucea cu o seninătate demnă și i-a salvat pe acești oameni fără minte și fără suflet, a fost ucis pe crucea pe care a sfințit-o și a înviat din morți, sfidând moartea.

                        Sub semnul acestei urări rostite din toată inima, armenii din Suceava s-au reunit în biserica Sfânta Cruce, aflată în mijlocul unei oaze de verdeață și liniște dintr-un oraș oarecum agitat. Cel care se îndreaptă spre biserică vede lumina difuză care străbate prin geamurile bisericii. Ușa este deschisă, lumânările sunt aprinse, enoriașii vin tăcuți și își îndreaptă privirile spre altar.

                        Anul acesta, părintele Mandalian este asistat de fiul mezin Dicran și de Eduard Ungurean, descendent al familiei Mezighean, supraviețuitori ai unor timpuri grele de demult. Liturghia e o esență a vieții: lumina învinge întunericul și, în acest caz, lumina este Hristos.

                        Cel mai pătrunzător moment a fost întunericul care a cuprins biserica, apoi sunetul clopotului din turnul bisericii, lumina care a pătruns în întuneric, cântarea de bucurie și aprinderea lumânărilor de către membrii comunității.

                        Vă urăm ca Lumina Pascală să vă însoțească mereu și să vă bucure inimile!

TÂRGU OCNA

În perioada 25-26 aprilie 2025,  preotul delegat pentru Parohia Bisericii armene din Târgu Ocna, părintele Oshakan Khachatryan a fost la Târgu Ogna.

Pe data de 26 aprilie, comunitatea armeană relativ mică, a avut posibilitatea de a participa la Sfânta Liturghie, oficiată în curtea bisericii, sub cupola clopotniţei. Părintele a dat citit mesajul Sanctității Sale Karekin al II-lea, Catolicos și Patriarh Suprem al Tuturor Armenilor, adresat Preasfinției Sale Episcop Datev Hagopian și  binecredincioșilor armeni din România cu prilejul Sf. Paști. Apoi părintele a oficiat slujbă de pomenire pentru cei adormiţi la cimitirul armenesc, precum şi pentru preoți armeni care au slujit în Tg. Ocna.

PITEȘTI

Pe data de 19 aprilie, preotul delegat pentru Parohia Bisericii armene din Pitești, părintele Oshakan Khachatryan a oficiat Sfânta Liturghie la biserica armeană „Sfântul Ioan Botezătorul” din Pitești, a dat citit mesajul Sanctității Sale Karekin al II-lea, Catolicos și Patriarh Suprem al Tuturor Armenilor. Credincioșii la slujba de Ajun au adus la biserică ouă roșii, spre a fi sfințite și a le duce astfel acasă. După slijbă credincioșii s-au adunat la casa parohială să ciocnească ouă roșii.

Pe data de 21 aprilie părintele a fost la cimitirul armenesc din Pitești pentru pomenirea morților, după care a vizitat și casele enoriașilor pentru sfințirea locuințelor și pentru a transmite marea veste, spunând: Hristos a înviat.

BRĂILA

Cum este tradiția următoarea duminica după Paște au fost sfințite mormintele din Cimitirul Armenesc Brăila.

GALAȚI

Sâmbătă 26 aprilie cu binecuvântarea PS Episcop Datev Hagipian la biserica Sf . Maria din Galați a fost oficiată o slujbă de pomenire a martirilor armeni căzuți în 1915. Pr Radu Holca cel care a ținut slujba a evocat momentele de un dramatism aparte pe care le au trăit ai noștri în fața valului de ură viscerală care a dus la dispariția a peste 1.500.000 de armeni. Au fost prezenți membrii comunității, simpatizanți dar și câțiva oaspeți care au vrut să ia parte la eveniment. E datoria noastră, a urmașilor celor care au pierit atunci să amintim lumii că așa o nenorocire nu trebuie să se mai întâmple niciodată. 

BOTOȘANI, SUCEAVA ȘI IAȘI

JOIA MARE

Mănăstirea Zamca din Suceava, 17 aprilie 2025

Liturghia care este oficiată în Joia Mare simbolizează confirmarea Tainei Sfintei Euharistii (Mat. 26:17-25, Marcu 14:12-26, Luca 22:12-23), când Hristos a luat pâinea, a binecuvântat-o și împărțit-o celor 12 ucenici, spunând: „Luați, mâncați, acesta este Trupul Meu” (Mat. 26:26). Apoi, luând paharul (cu vin), a mulțumit și l-a dat ucenicilor Săi, zicând: „Beți dintru acesta, toți, că acesta este Sângele Meu al Legii cele noi, care pentru mulți se varsă spre iertarea păcatelor ” (Mat. 26:28). Pe baza acesteia s-a constituit taina Sfintei Euharistii. Mai târziu, părinții bisericii au ajustat această taină, integrând-o în Liturghia de astăzi.

În Joia Mare, în timpul Sfintei Liturghii, preotul care oficiază Sfanta Liturghie, în locul unei predici se citește cuvântul sfântului Vasile cel Mare referitor la Taina  Sfintei Euharistii.

Pentru Euharistie, Hristos a ales pâinea și vinul, datorită faptului că, după cum spune sfântul Grigorie din Tatev, așa cum din multe boabe de grâu se face pâinea, iar vinul din multe boabe de struguri, așa și Sfânta Biserică simbolizează trupul lui Hristos, care este format din mulți credincioși.

VINEREA MARE

Biserica Armeană Sfânta Maria din Botoșani, 18 aprilie 2025

Potrivit calendarului nostru bisericesc, Vinerea Mare este dedicată trădării, suferințelor, răstignirii, coborării de pe cruce și înmormântării lui Hristos.

KHAVARUM (ÎNTUNECAREA)

Potrivit canoanelor bisericești ziua următoare începe după încheierea slujbei de seară din ziua precedentă, ceremoniile din Vinerea Mare încep în seara Joii Mare. Ceremoniile din Vinerea Mare sunt dedicate trădării, suferințelor și crucificării lui Hristos,de aceea sunt numite Khavarum(ceremonii ale intunecarii). Ceremonia Intunecarii constă în slujbe de noapte și de dimineață, în timpul cărora se fac unele completări.

În timpul Ceremoniei Întunecarii se citesc 7 paragrafe ale Evangheliei, în care sunt menționate trădarea lui Iuda, rugăciunea lui Iisus în Grădina Ghetsimani, capturarea, interogarea de către marii preoți, suferințele și răstignirea, tăgăduirea și pocăința sfantului Apostol Petru de trei ori.

În timpul Ceremoniei Întunecarii, pe altar sunt așezate 12 lumânări, simbolizând apostolii lui Hristos. În mijlocul lor, se află o lumânare mai mare decât celelalte, care îl simbolizează pe Insusi Iisus Hristos. Dintre cele 13 lumânări, 12 sunt aprinse și sunt albe, si doar lumânarea care îl simbolizează pe Iuda care este pusă la capăt este neagră și nu se aprinde.În timpul ceremoniei, altarul este inchis  complet de o perdea.Cele 7 paragrafe   evanghelice citite în timpul Ceremoniei Intunecarii sunt intercalate cu citirea psalmilor și cântarea  de cântece sufletești și profunde „Այսօր անճառ …” care a fost scrisa de Catholicosul Nerses Shnorali în secolul al 12-lea.

După citirea fiecărui fragment din evanghelii se sting 2 din cele 13 lumânări așezate în altar, una în dreapta, alta în stânga, iar la final rămâne doar lumânarea cea mare, care Îl simbolizează pe Iisus Hristos. Stingerea lumânărilor simbolizează fuga și lăsarea pe cont propriu de către apostoli a lui Iisus Hristos, Care în cele din urmă rămâne singur.

După cântarea „Տեր հերկնից…” se sting toate luminile din biserică , iar lumina ce-l simbolizează pe Iisus Hristos   se duce înăuntru, dincolo de perdea.

Dupa care se citește solemnul testament din Vinerea Mare atribuit lui Hakob Archishetsi “Սովորութուն է մարդկան”. Astăzi, acest testament este citit la sfârșitul Ceremoniei Întunecării . Apoi se cântă „Unde ești mama mea…”, (Ո՞ւր ես մայր իմ…) după care se cântă „Ծագեա…”, în timpul careia se aprind toate luminile și se scoate lumânarea, care Îl simbolizează  pe Hristos. Apoi slujba continuă cu   rugăciunea „Քում ամենազոր,, după care se  cântă  „Խաչի քո Քրիստոս …” în timpul căreia se tămâiază toată biserica, după care se încheie Ceremonia Întunecării.

Ceremonia Răstignirii

De Vinerea Mare nu este slujbă dimineața, pentru că a fost deja săvârșită în Joia Mare (Ceremonia Întunecării), iar în Vinerea Mare ceremonia începe la ora 12 cu săvârșirea Ceremoniei  Răstignirii lui Hristos.

În timpul Ceremoniei Răstignirii se citesc și pasaje din Vechiul și Noul Testament, care aduc aminte despre ducerea  lui Isus la Pilat, condamnarea la moarte, răstignirea pe Golgota, intunecarea și moartea lui Hristos pe cruce.

Odată cu răstignirea și moartea lui Isus, se împlinesc toate profețiile profetilor din vechiul testament, privind venirea lui Mesia și misiunea de salvare a omenirii. În momentul morții lui Isus, soarele și luna se întuneca, catapedeasma templului din Ierusalim se rupe, pământul se mișcă, stâncile se despica  și mormintele se deschid, vestind distrugerea iminentă a lumii vechi și a iadului. În Vinerea Mare nu se oficiază Liturghie, pentru că în acea zi a fost jertfit Hristos Însuși pe cruce.

Ceremonia Înmormântării

Ceremonia Înmormântării este săvârșită în seara de Vinerea Mare, care simbolizează înmormântarea lui Hristos.

Printre slujitori se afla și tânărul Alexandru Aritonovici

În Vinerea Mare, se pregătește un mormânt simbolic al lui Hristos din flori și ramuri de copaci  veșnici verzi, se îngenuncheaza  în fața lui, dupa care se canta  „Սուրբ Աստվածած…. որ խաչեցար ”. Apoi, după citirea Evangheliei, se cântă din nou ,,Սուրբ Աստվածած,, , dar de data aceasta, în picioare , după care se face o presărbătoare. Aceasta constă în luarea mormântul Lui Iisus Hristos de către patru enoriasi și se înconjuară biserica, după care  se aduce înapoi în  biserică, se cântă  „Խաչի քո Քրիստոս…”(care se traduce,, Crucea Ta Hristoase,,) și se face tămâiere, apoi toți sărută Crucea și Evanghelia care se află  așezate pe mormânt, si se pune capăt Ceremoniei  de Înmormântare a lui Hristos.

SÂMBĂTA MARE (AJUNUL ÎNVIERII)

Sâmbăta Mare este dedicată înmormântării lui Hristos și pecetluirii mormântului (Mat. 27:57-66, Marcu. 15:42-47, Luca. 23:50-56, Ioan 19:38-42), precum și distrugerea iadului de către Hristos și eliberarea sufletelor celor drepti. Iosif din Arimateea L-a coborât pe Hristos de pe cruce , l-a înfășurat într-un giulgiu și l-a așezat într-un mormânt cioplit într-o stânca. Întrucât Sabatul era o zi de odihnă conform legii iudaice, ucenicii părăsesc mormântul cu intenția de a se întoarce a doua zi și de a unge trupul lui Iisus.

Ziua comemorativă a înmormântării lui Hristos este Sâmbăta Mare, dar principala ceremonie de înmormântare, Ceremonia Înmormântării , se săvârșește în dimineața  Vinerii Mare, iar în seara Sâmbetei Mari se oficiază Sfânta Liturghie de Ajunul Paștilor, după cum este precizat și în Evanghelie, că Invierea a avut loc noaptea, după care încheie săptămâna suferințelor Domnului si Mântuitorului nostru Iisus Hristos și vestește Învierea Sa miraculoasă din morți.

Duminică se oficiază Sfânta Liturghie, cu ocazia primei zi a Sfântului Paște, unde a fost împărtășită vestea de bucurie a Învierii Dumnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Dupa slujba, asa cum este si traditia, ne-am adunat in jurul mesei pregătite cu ajutorul preotesei Arpine Martirosyan, pentru a ciocni câte un ou, si pentru a ne bucura de perioada de post pe care am reusit să o trecem, asa cum si Mantuitorul nostru Iisus Hristos a trecut prin chinurile și persecuțiile asupra Sa, pentru a da dovata de adevaratul Său sacrificiu și iubire pentru omenire.

Luni, 21 aprilie 2025, Ziua Morților

Luni a fost oficiată slujba de Pomenire a Morților în cimitirul armenesc din Botoșani.

Conform Bisericii Apostolice Armene, pâna în Ziua Invierii, sufletele mortilor asteaptă în diverse locuri: dreptii in locuri desemnate pentru acestia, iar păcătoșii în locuri special desemnate pentru ei. Tocmai cu această credinta crestinii se roagă pentru sufletele rudelor lor decedate si cer mijlocirea sfintilor, săvârșesc înmormântării, dau de pomana celor in nevoie, fac donații bisericii, si câte si mai câte, rugându-se Lui Dumnezeu, pentru sufletele adormitilor robilor lor.

Dupa care a următoarea zi, marti, pe 22 aprilie 2025, a fost oficiată Slujba de Pomenire a Morților și la cimitirul armenesc din Iași

Pc.Pr.Yeznik Torgomyan, însoțit de epitropul parohiei Bisericii Armene din Iași, domnul dr. Zare Nazarian, și desigur de slujitorul  nelipsit de la biserica, Alex Martiros

Fotografii: Suceava – Cory Dehrler, Pitești – Iulia-Carmen Părăianu și Facebook.

Biroul de presă al Arhiepiscopiei Armene din România

by Arhiepiscopia Armeana