Interviu cu regizorul polonez Andrzej Jakimowski la actuala ediție a Festivalului Internațional de Film al Țărilor Mediteraneene de la Alexandria

Actuala ediție a Festivalului Internațional de Film al Țărilor Mediteraneene de la Alexandria s-a desfășurat în perioada 01-05.10. Ediției la care am participat în calitate de membru al juriului in secțiunea dedicată scurtmetrajelor pentru copii.
‘Song of the Goats” este marele câștigător al festivalului. Protagonistul filmului este în căutare de identitate și rost în viață. Filmul regizat de Andrzej Jakimowski a convins atât publicul cât și juriul. Regizorul a fost răsplătit cu Marele Premiu a festivalului în categoria de lungmetraje
Premiera internațională a filmul câștigător a avut loc în 2023, constituind filmul de deschidere al Festivalului de Film de la Varșovia.
Andrzej Jakimowski a fost inspirat de un prieten, care trăiește pe o insulă izolată de aproape 40 de ani. Acesta este fotograf de artă, la fel ca și personajul principal, Andrzej. Ambii sunt puțin nebuni/lunatici în lumea reală, ca toți artiștii. Spre surprinderea lor, ambii își dau seama într-o bună zi că locuința lor este de fapt situată în vârful unui vulcan activ. Regizorul polonez a ales să filmeze pe Nisyros, o pitorească insulă grecească. “Oamenii se stabilesc adesea în apropierea vulcanilor din Grecia, Italia sau Spania” îmi explică Jakimowski la interviul acordat.

A.K. Pe de altă parte, care a fost ideea ta despre abordarea vizuală a filmului?
A.J.: Culorile pericolului care atârnă peste valea și satul din apropiere sunt frumoase. Lumina aurie aduce un farmec rar acestei scene. Dar aurul din lumină provine din sulf, iar sulful vine direct din interiorul vulcanului dezastruos. Deci, într-un fel, am vrut să arătăm frumusețea care anticipează dezastrul inevitabil 🙂

A.K. Titlul original s-ar traduce literal cu „Zâmbetul destinului”, dar titlul internațional este „Cântecul caprelor”. Pe lângă ceea ce este evident (că există capre în film), ce părere ai despre titlul original și cel internațional? Le-ai ales pe ambele?
A.J.: Da, eu le-am ales și îmi plac ambele. În poloneză „zâmbetul destinului” nu sună la fel de grav ca în engleză, de aceea în engleză am preferat „Song of Goats”. Și de altfel la sfârșit am făcut și niște capre să cânte, nu-i așa?
A.K. Personajul principal își caută identitatea și locul de apartenență, ca polonez în Grecia. Cât de mult ai vrut să abordezi și întrebările de identitate națională, sau europeană, în zilele noastre?
A.J. În drumul său spre a-și găsi rădăcinile și identitatea, personajul principal trebuie să afle originea fotografiei cu el însuși stând pe un elefant. Este un elefant african? Nu, urechile sunt prea mici. Este un elefant indian? Dar India nu are sens. Răspunsul la acest puzzle este dat în film. Dar după părerea mea nu contează cât de mari sunt urechile noastre, fie că suntem oameni sau elefanți.
A.K. Povestea este și una personală?
A.J. Absolut! Casa mea este situată într-o vale idilică, dar care se află la 20 de km de lansatoarele de rachete rusești Iskander și la o distanță mică de parcurs pentru orice trupă militară. Iar valea mea suferă și din cauza secetei de care suferă toată Europa și întregul glob. Casa mea este ca lucuința lui Andrzej din Nisyros. Când arăt insula de sus în final, aceasta este o mărturisire a sentimentelor mele și a fricii mele.

Interviu realizar de Alice KANTERIAN

by Redactor