FESTIVALUL STRADA ARMENEASCĂ | Expoziția documentară „Diaspora armeană”

Diaspora armeană este una dintre cele mai vechi și mai importante din lume, cu o istorie care se întinde până în antichitate. Prezența comunităților de armeni este semnificativă în foarte multe țări de pe întreg pământul, inclusiv în România, unde armenii și-au lăsat amprenta asupra patrimoniului cultural românesc.

Comunitățile armene au fost împărțite în două : cele din Armenia otomană (sau Armenia de Vest) și cele din fosta Uniune Sovietică, Armenia independentă și Iran (sau Armenia de Est). De-a lungul timpului, armenii au fost forțați de împrejurări istorice nefaste să se disperseze în întreaga lume, existând mai multe valuri de migrație de pe pământurile ancestrale. Căderea Regatului Armeniei Mari (1064), Genocidul Armean (1915-1923), cele două Războaie Mondiale, dizolvarea Uniunii Sovietice, Războiul Civil din Siria sau conflictul recent din Ucraina sunt câteva repere nefavorabile în istoria armenilor care au determinat exoduri de populație spre teritorii în care să își poată construi o nouă casă.

Armenii au purtat cu ei tradițiile și obiceiurile, contribuind în mod semnificativ la diversitatea culturală a lumii moderne. Arta, literatura, muzica, arhitectura, gastronomia, politica, toate acestea au fost profund influențate de personalitățile armene care și-au adus contribuția la dezvoltarea lor. Nume precum William Saroyan, Charles Aznavour, Aram Haciaturian, Sayat Nova, Serghei Parajanov, Eric Bogosian, Cher, Andre Agassi, Garry Kasparov, Alain Prost, Calouste Gulbenkian, Kirk Kerkorian, Zildjian sau nume cu rezonanță din țara noastră, Ana Aslan, Spiru Haret, Ioan Vodă cel Viteaz, Manuc Bei Mârzaian, Gheorghe Asachi, Theodor Aman, Kricor H. Zambaccian, Dumitru Bagdasar, Varujan Vosganian, Varujan Pambuccian, Ştefan Agopian, Bedros Horasangian, Eduard Tumagian, Harry Tavitian sunt câteva nume care au influențat puternic cultura în lumea întreagă.

Expoziția Diaspora Armeană, realizată de Andreea Tănase cu participarea unor fotografi din diferite țări, cărora le mulțumim și pe această cale a fost prezentată la cea de-a opta ediție a Festivalului Strada Armenească. De altfel tema acestei ediții a fost dedicată diasporei armene, fiind evidențiată prin evenimente care au adus în fața bucureștenilor exemple de conlocuire multiculturală și multireligioasă.

Fotografi în expoziție

În cadrul expoziției „Diaspora armeană” au fost prezentate lucrările fotografilor: Nazik Armenakyan (Iran, fotografii din proiectul „Portrait of Armenian Women In Iran”), Berge Arabian (Turcia), Rouben Koulaksezian (Statele Unite ale Americii, Canada, Franța, Liban), Avedis Hadjian (Veneția, India), Tamar Anush Mozian (Argentina), Armen Arslanian (Singapore), Andreea Tănase (București, Moldova, Transilvania, Republica Moldova, Bulgaria, Dobrogea), Karapet Karo Sahakyan (Muntele Ararat).

Nazik Armenakyan este o fotografă de origine armeană, co-fondatoare a Centrului de Fotografie Documentară 4Plus. A studiat fotografia în Armenia, la Institutul Caucaz din Erevan și a obținut o bursă la Magnum Foundation Photography and Human Rights la Universitatea din New York în 2011.

Nazik Armenakyan abordează subiecte care au în centrul atenției indivizi și grupuri sociale care trăiesc la marginea societății armene și se concentrează mai mult pe subiecte care sunt învăluite de tăcere și ostilitate.

În cadrul expoziției „Diaspora armeană”, Nazik Armenakyan prezintă câteva fotografii din proiectul „Portrete de armence din Iran”, realizat în anul 2017.

Nazik Armenakyan a câștigat mai multe premii, a publicat două cărți: Supraviețuitorii (2005-2015) și Stamp of Loneliness (2010-2013), iar fotografiile ei au fost publicate pe blogul The New York Times Lens, Der Spiegel, Le Monde, Politiken, revista WOZ, revista The Funambulist și altele.

Berge Arabian s-a născut în Siria în 1957, într-o familie armeană. A trăit în Liban din 1966 până în 1973, când a emigrat în Toronto, Canada împreună cu familia sa, unde a locuit timp de 37 de ani. A studiat științe politice la Toronto.

Berge Arabian a lucrat ca fotojurnalist pentru revista „NOW” din Toronto timp de mulți ani. Fotograf autodidact care se concentrează pe fotografia documentară și socială, Berge Arabian a participat la mai multe expoziții personale și de grup. Locuiește la Istanbul din 2010, lucrează la publicația AGOS din 2012 și organizează ateliere de fotografie.

Rouben Koulaksezian estecreator de conținut și autorul cărții „Little Armenias”, ghidul de călătorie al Diasporei Armene, publicat de Calouste Gulbenkian Foundation (2020). Pentru realizarea ghidului, Rouben a vizitat peste 100 de țări și a locuit în unele dintre acestea, timp de 6 ani documentând evoluția comunităților de armeni din întreaga lume. În timpul călătoriilor sale, Rouben a documentat comunitățile armene din perspectiva unui călător și a împărtășit aventurile sale pe pagina sa de Instagram, care a adunat peste 50.000 de urmăritori.

Rouben Koulaksezian a absolvit Universitatea Sorbona și ESSEC Business School, și a lucrat pentru guvernul francez în străinătate. A întâlnit armeni din toate categoriile sociale și a învățat despre comunitățile pe care aceștia le-au clădit.

Avedis Bedros Hadjian este scriitor și jurnalist de origine armeană. S-a născut în Alep, Siria, în anul 1968, iar la vârsta de 1 an, familia sa a emigrat în Argentina. Jurnalistul trăiește astăzi în Veneția, împreună cu soția sa. A studiat în Buenos Aires și Cambridge, și a obținut burse din partea Crucii Roșii Armene Yeremian, British Council, a Fundației Boghos Arzoumanian. Este licențiat în jurnalism în 1991, la Universitatea del Salvador din Buenos Aires. Are un masterat în filozofie la Facultatea de Relații Internaționale a Universității Cambridge din Marea Britanie. Este membru al Institutului de Studii Armene al Societății Slavone a Universității Cambridge.

A fost corespondent în Europa de Est, în fosta URSS, în China, în Caucaz, în Turcia, în America Latină. Din 1990, a lucrat ca redactor la publicația argentiniană „La Prensa”. De asemenea, din 1992 a fost corespondent al agenției „Reuters” la Buenos Aires și din 1995 al agenției „La Prensa” în Marea Britanie. A colaborat, printre altele, la „Los Angeles Times”, la „Le Monde Diplomatique” și la „Bloomberg News”.

În anul 2018, publică volumul de aproape 600 de pagini, intitulat Secret Nation. The Hidden Armenians of Turkey, la editura I. B. Tauris (Londra/New York – 2018), editat cu grantul „Dolores Zohrab Liebmann Fund”. Această carte documentează istoria „armenilor ascunși” sau musulmanii hamșenții, care sunt armenii convertiți la islam în timpul Genocidului Armean. Se estimează că astăzi trăiesc în Turcia în jur de 500.000 de musulmani hamșenții, care vorbesc un dialect al limbii armene occidentale, hamșețnak.

Tamar Anush Mozian este o fotografă din Argentina, specializată în comunicare. A studiat la Universitatea din Buenos Aires și a colaborat cu mass-media armeană din America de Sud, precum ziarul Sardarabad din Buenos Aires și Radio Arax din Montevideo (Uruguay). Fotografiază evenimentele comunității armene din 2014, precum și ale Ambasadei Armeniei în Argentina, din 2022.

Armen Arslanian s-a născut în 1959 la Buenos Aires, Argentina, într-o familie de armeni. În anul 1997, Armen, împreună cu soția și cei trei copii se mută în Los Angeles, California. Cariera de afacerist l-a purtat prin multe părți ale lumii, Asia fiind o destinație de călătorie recurentă. În călătoriile sale, Armen a întâlnit armeni în India, Singapore, Myanmar, China/Hong Kong și Bangladesh, unde a văzut cu precădere istoria și impactul armenilor în aceste părți ale lumii. Într-una dintre călătoriile sale, în 2010, Armen l-a cunoscut pe fostul îngrijitor al Bisericii Armene din Bangladesh, Michael Martin. De-a lungul anilor, Armen l-a vizitat pe acesta de fiecare dată când se afla în Bangladesh, iar în 2014, în urma unor probleme de sănătate, Michael Martin decide să-i încredințeze lui Armen și unui grup de armeni de încredere, să aibă în grijă biserica armenească. Armen continuă și astăzi munca de supraveghere a bisericii și a implementat măsuri și stimulente pentru a susține biserica ca instituție religioasă. Devotamentul său față de diaspora armeană și Armenia continuă să fie o responsabilitate centrală și vitală în viața sa, devotament pe care îl transmite copiilor și nepoților săi.

Andreea Tănase este fotograf documentarist și fotojurnalist independent, cu o experiență de 20 ani în fotografia de presă. A abordat subiecte diverse, de la știri, la reportaje sociale și fotodocumentare, și s-a apropiat de contextul social și cultural românesc. A colaborat cu reviste și agenții foto din țară și străinătate, fotografiile și reportajele sale fiind publicate în: National Geographic România, Geo România, Foreign Policy România, Intact Images, British Photo Agency, Mediafax, F64, Ostphoto, Amnesty International Journal, Die Welt, Die Tageszeitung, Agence France-Presse, European Press Agency, Hope and Homes for Children sau Die Presse.

Andreea Tănase documentează comunitatea armenilor din România și este autoarea albumului de fotografie Armenians in Romania. The Stories of the People Close to Us, publicat în anul 2015 și editor-coordonator al albumului aniversar Biserica Armenească din București, publicat în anul 2016.

Andreea Tănase este câștigătoarea ediției din anul 2016 a concursului internațional de fotografie „A Europe of Diasporas”, a participat și vernisat numeroase expoziții personale și de grup în România, Armenia, Belgia, Bulgaria, Italia, Grecia.

Karapet Karo Sahakyan este fotograf armean cu o experiență profesională de peste 15 ani. Este membru al PAN Photo Agency și este specializat în fotografia peisagistică și de călătorie. Karapet este și membru al Federației de Alpinism din Armenia. Fotografiile lui Karapet au fost publicate de BBC, The Wall Street Journal, Al Jazeera America, Liberation, San Francisco Chronicle, Washington Post, The Guardian, Vogue, Esquire și altele.

Karapet Sahakyan este autorul proiectului „Beyond Araxes: The Hidden Word of Persian Armenia”, prin intermediul căruia a descoperit o bogată moștenire culturală armeană în Iran.

În timpul „Războiului de patru zile” și al războiului din 2020, purtat între armeni și azeri, Karapet a documentat evenimentele deplasându-se în așezări și unități militare din Nagorno-Karabakh, dar și pe linia frontului, în mijlocul bombardamentelor, reușind să surprindă cele mai intense momente ale conflictului. Fotografiile sale au fost preluate și publicate în presa internațională. 

Expoziția a fost completată cu un bogat Supliment al Revistei Ararat, realizat de Andreea Tănase, care a cuprins mai multe informații privind Diaspora Armeană.

by Mihai Stepan Cazazian