CURSURILE DE LIMBĂ ARMEANĂ DE LA BUCUREȘTI | Interviu cu profesoara Arșaluis Paronian

După cum deja știți, începând cu anul 2006, la sediul Uniunii Armenilor din București se desfășoară cursuri de limbă armeană orientală, susținute de doamna profesoară Arșaluis Paronian.

Arșaluis Paronian a lucrat mulți ani de zile la Institutul de manuscrise vechi „Matenadaran” din Erevan, într-un mediu ce l-a îndrăgit, înconjurată de cărți vechi și incunabule, fărîme de istorie străveche.

Cunoscând-o foarte îndeaproape, m-am hotărât să asist la lecțiile de duminică ale profesoarei. Prima lecție a fost întâlnirea cu copiii exclusiv vorbitori de română, când profesoara l-a întîmpinat cu căldură în clasă pe fiecare. După aceea a verificat în ce măsură cei mici își mai aduceau aminte lecția precedentă. Apoi doamna Paronian l-a chemat la tablă pe fiecare copil și a verificat literele armenești deja învățate, verificând totodată și pronunțarea corectă a acestora. Văzând că elevii se pregătiseră bine pentru lecție, îi încuraja cu voce caldă. Profesoara le dicta copiilor cuvinte noi alcătuite cu literele deja învățate, iar aceștia scriau cuvintele atât pe tablă, cât și în caiete, încercând să le despartă în silabe și să le pronunțe corect.

După care profesoara a dat o dictare cu cuvintele predate, pentru ca elevii să-și repete și fixeze cuvintele învățate. Apoi doamna Paronian le-a amintit copiilor diferite teme predate anterior, precum „la magazin”, „la librărie”, „la piață”, „la doctor”, încercând prin întrebări și răspunsuri să închege un dialog interesant: „cât costă?”, „ce vrei să cumperi?”…

Grupa a doua este alcătuită din elevii din clasele I și II, care vorbesc armenește și frecventează școala pentru al doilea an. În această clasă învață Davit Karamian, bine-cunoscut în comunitatea armeană din România și foarte îndrăgit de toată lumea, cel care la fiecare serbare este prezent cu viguroasele sale poezii patriotice. Ca temă pentru acasă copiilor li se dăduse să facă o compunete cu tema „Primăvara”. Am înțeles că era prima lor compunere. După care copiii au citit lecția ce li s-a dat, cu titlul „Basme armenești”, iar profesoara i-a întrebat ce ne învață basmele. Davit a explicat că basmele au însemnătate educativă, basmele ne învață să fim buni, prietenoși, ingenioși, să-i ajutăm pe cei aflați în nevoie. În basmele armenești învinge mereu binele și adevărul. Apoi copiii au făcut exerciții de gramatică și au scris la dictare. După aceea profesoara le-a povestit despre tainițele rupestre de la mănăstirea Tatev, în care erau păstrate manuscrisele, pentru a nu cădea în mîna dușmanului și a nu fi arse. În acel moment Davit a întrebat-o pe profesoară de ce se ardeau manuscrisele. Doamna Paronian a explicat că prin arderea manuscriselor, prin distrugerea monumentelor culturale era ștearsă și istoria neamului respectiv, ca să nu ajungă la generațiile viitoare. După care profesoara le-a dat elevilor temă pentru acasă.

Băieții din a treia grupă, care se află astăzi în clasa a X-a, au început să frecventeze cursurile încă din clasa a II-a. Aceștia au citit și au povestit pe scurt materialul despre Mesrop Maștoț pregătit de profesoară, iar la lecția anterioară profesoara le povestise despre Secolul de Aur, ale cărui figuri marcante au fost Mesrop Maștoț și Movses Horenați. După aceea profesoara a povestit despre mitologia armeană, a dictat legenda lui Haik și Bel, potrivit cărții „Istoria armenilor”, de Movses Horenați. La fiecare lecție, profesoara dictează teme legate de istorie și civilizație, de cultură (circa 2-3 pagini), și cere să fie povestite. Astfel, lecția devine una atât de limbă armeană, cât și de istorie.

În această grupă de elevi învață și Kaplanian Harut și Hovakimian Artak, pe care în fiecare duminică, la liturghie, îi vedem la altar, aceștia fiind totodată și membri activi ai ansamblului de dansuri „Vartavar”.

Asistând la lecțiile celor trei grupe am înțeles că toate lecțiile predate de profesoara Arșaluis Paronian sunt foarte interesante, iar copii urmăresc cu mare atenție ceea ce le spune îndrăgita lor profesoară, mai cu seamă copiii din grupele doi și trei. Fiind elevi de vârstă mai mare, deseori aceștia îi adresau profesoarei întrebări interesante, primind răspunsuri cuprinzătoare. Întreaga lecție era extrem de interesantă pentru copii, iar la încheiere părea că niciun copil nu ar fi voit să părăsească clasa. De asemenea, am înțeles că doamna Arșaluis Paronian este acea profesoară desăvârșită pe care și-ar fi dorit-o fiecare elev din clasă și, de ce nu, fiecare părinte.

După cursuri i-am adresat profesoarei câteva întrebări:

Cunoscându-vă foarte bine, inclusiv ca profesoară, v-aș ruga să ne spuneți în câteva cuvinte cum v-ați hotărât să organizați cursurile de armeană orientală.

După ce m-am stabilit definitiv în România, am publicat câteva articole în paginile revistei „Nor Ghiank” despre meșteșugul creării și istoria manuscriselor vechi. Puțin după aceea am înțeles că limba era inaccesibilă și nu aveam cititori. Cu toate acestea, am văzut cum copiii familiilor venite din Armenia vorbesc armenește, dar niciunul nu știe să scrie și să citească, și astfel m-am hotărât să-mi asum această misiune. În anul 2006 am adunat prima grupă. Mai târziu s-au format trei grupe, format în care lucrăm până în ziua de azi. Iar în 2022 am reușit pentru prima dată să alcătuiesc o grupă de copii între 7 și 12 ani, care nu vorbeau deloc armenește, fiind născuți în familii mixte. În primul an ne-am concentrat strict pe dezvoltarea vocabularului. Întrucât nu existau cărți corespunzătoare, le alcătuiam scurte texte pe diferite teme, pe care le învățau sub formă de dialoguri, cu participarea tuturor. Anul acesta am trecut la învățarea literelor, adică la abecedar. Au învățat deja 12-13 litere, destule cuvinte, și pot scrie chiar scurte dictări.

Ce manuale și materiale folosiți în actul predării?

Manualele le primim din Armenia, dar acestea nu pot întotdeauna să ne satisfacă nevoile, deoarece abilitățile lingvistice ale copiilor din Armenia sunt foarte diferite de ale celor care s-au născut și trăiesc în străinătate. Deseori eu însămi pregătesc materialul, înseosebi cel despre istorie, istorie a civilizației sau cultură, ținând cont de capacitățile lingvistice și cognitive ale copiilor.

Ce teme îi interesează mai mult pe elevi?

În mod categoric, atât pe cei mari, cât și pe cei mici îi interesează informațiile despre Armenia, fie acestea legate de istorie, cultură ori tradiții. La întocmirea acestor materiale mă străduiesc ca acestea să nu cuprindă doar date istorice, ci și istorii interesante legate de acestea. Astfel de materiale sunt mai atrăgătoare pentru ei, uneori chiar ei amintesc sau se interesează de o temă sau alta.

În decursul anilor, profesoara le-a transmis elevilor săi informații foarte interesante pe teme legate de istoria, cultura și istoria civilizației armenilor din diverse epoci, începând cu perioada păgână și istoria statului antic Urartu. S-a referit la istoria unor cunoscute vechi capitale, ca Erebuni, Ani, Van, Tigranakert, Dvin, precum și la domniile unor regi, precum Tigran cel Mare. Un loc aparte l-a rezervat inventării alfabetului armean și istoriei manuscriselor, centrelor de copiere, miniaturiștilor și grămăticilor, cu informații interesante privind destinul unor manuscrise. I-a familiarizat cu gânditorii Secolului de Aur și ei evului mediu, ca Mesrop Maștoț, Movses Horenați, Agatanghelos…

Nu au fost omise nici temele legate de cunoscute monumente arhitectonice, ca templul elenistic de la Garni, mănăstirea Gheghart, complexul monastic de la Tatev cu coloana sa oscilantă, catedrala de la Ecimiațin, Hor Virap și altele.

Cu dragoste și sârguință, Arșaluis Paronian reușește să le transmită dragilor săi elevi bogatele sale cunoștințe și observații. Copiii așteaptă întotdeauna să-și întâlnească profesoara îndrăgită și să asculte de la aceasta noi și frumoase istorii despre limba și literatura armeană, ceea ce îmboldește relațiile apropiate dintre copii și profesoară, din care are de câștigat atât elevul, cât și dascălul.

După cum am precizat deja, Arșaluis Paronian a lucrat circa 30 de ani la Institutul de manuscrise vechi „Matenadaran” din Erevan. În anii ‘90 a organizat și condus biblioteca prezidențială din Armenia. După stabilirea în România, în anul 2002, timp de circa 10 ani a lucrat la Biblioteca și muzeul „Victoria și Hovsep Dudian”. Aici, continuându-și specializarea de bază, și-a adus contribuția importantă îndeosebi la inventarierea și prelucrarea colecției de carte veche armenească. Arșaluis Paronian a semnat o serie de articole despre manuscrise, cărțile vechi și istoria acestora, publicate în paginile revistelor „Nor Ghiank” și „Ararat”.

Madlen TER-GHUKASIAN

by Redactor