Invitație la vernisajul expoziției centenare ”Una sută ani de Matty Aslan”
Dragi prieteni,
Vă invităm joi, 27 iunie, ora 19:00 la Centrul Cultural Armean unde va avea loc vernisajul Expoziției “UNA SUTĂ ANI de MATTY ASLAN”.
Curatoriată de artistul vizual Alexandru Ciubotariu, împreună cu Cristian și Mihai Dumitru fondatorii Asociației Muzeul Jucăriilor, expoziția organizată cu ocazia a 100 de ani de la nașterea acestui remarcabil caricaturist, grafician, ilustrator de carte, regizor și scenarist de filme de animație, va putea fi vizionată în perioada 27 iunie – 27 septembrie și va include ilustrații, caricaturi, cărți, manuscrise și proiecții ale unor scurtmetraje realizate de Matty Aslan, mese rotunde și alte evenimente conexe pe care le vom anunța ulterior.
Despre Matty Aslan
Matei (Matty) Aslan s-a născut la 7 mai 1924 în orașul Ismail (astăzi în Ucraina), într-o familie de etnie armeană. Matty a copilărit la Iași, Craiova și Pitești, liceul absolvindu-l la Iași. În 1948, a absolvit Academia de Arte Frumoase din București.
Din 1946, Matty Aslan publică desene și caricaturi în presă și realizează ilustrații de carte. A debutat în animație în anii ‘50, alături de Ion Popescu-Gopo și tatăl său, cu scurtmetrajul de animație Punguța cu doi bani.
A fost un artist complet, participând din 1963 la saloane ale umoriștilor și anuale de grafică. În 1965, a expus la Salonul Internațional al Umoriștilor de la Bruxelles. A cultivat umorul-poantă, cu o incisivitate satirică potențată de replicile literare care îi însoțeau și explicau graficile.
Matty Aslan a fost de asemenea regizor și scenarist de filme de animație, lucrând la Studioul „Animafilm” din București. Printre filmele sale se numără O poveste cu ursuleți (1953), Formica (1973) și D-ale organigramei no.3 (1976). Seria „Formica” era destinată adulților, conținând fotograme ironice foarte concentrate.
Înainte de Revoluția din decembrie 1989, Matty Aslan era autorul unei rubrici permanente în ziarul România Liberă, intitulată „Una pe zi de Matty”, pe care a realizat-o zilnic timp de 17 ani. Caricaturile sale nu vizau viața politică, ci mai ales cotidianul, devenind extrem de popular datorită aplombului și conciziei satirei directe.
Vă așteptăm să descoperiți opera impresionantă a unui artist care a reușit să păstreze caricatura ca formă de artă și să reflectați asupra moștenirii sale în grafica românească.
Pentru detalii suplimentare, programul de vizitare și actualizări despre evenimentele conexe din cadrul acestei expoziții, vă invităm să urmăriți pagina de Facebook a evenimentului și paginile Centrului Cultural Armean si ale Uniunii Armenilor din România.