Redactor

“ VOCILE OPEREI ROMÂNE”

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

          Prima manifestare de anul acesta din seria “Scena Gândirii”, în organizarea Operei Naționale Române București a avut loc pe 23 ianuarie cu conferința “Vocile Operei Române”, susținută de prof. dr. Stephan Poen, cunoscută personalitate a vieții noastre culturale.

          Prin excelenta sa documentare și elocință, conferențiarul zilei a făcut o trecere în revistă a « Vocilor Operei Române”, din ultimii 70 de ani, când s-a inaugurat noua clădire modernă a ceea ce s-a numit atunci Teatrul de Operă și Balet din Capitală.

          Fiind vorba de “Evocări istorice și estetice”, invitatul moderatorului Daniel Nica a făcut nu numai o trecere în revistă a generațiilor de cântăreți, dirijori, regizori, ci și considerații estetice asupra calităților vocale, genurilor șI stilurilor aparținând celor mai importanțI soliști.

          Să nu uităm că d-l Stephan Poen  este deopotrivă medic foniatru, doctor în medicină șI muzicologie, critic muzical șI bariton, dar șI profesor de estetică muzicală.

https://www.facebook.com/stephan.poen?locale=ro_RO

          Din punct de vedere al reporterului, nu numai meloman, ci șI cu interes pentru prezența unor nume de interpreți armeni care au dat strălucire spectacolelor , cel puțin din prima jumătate a celor șapte decenii evocate, mi-am amintit cu emoție de premiera cu care s-a inaugurat noul edificiu al primei scene lirice a țării.

          Este vorba de premiera operei « Dama de pică »  de Piotr Ilici Ceaikovski, rolul lui Gherman fiind interpretat de Garbis Zobian, având parteneri pe măsura acestui tenor dramatic de excepție.

          Din nefericire, cariera sa artistică nu s-a putut desfășura și în Europa Occidentală, în afară de așa-zisul « lagăr socialist », ce-i drept cu spectaole memorabile la Moscova, Erevan și alte câteva orașe de aici, de primprejur… Repertoriul său s-a limitat la doar opt roluri, printre care cele mai celebre au fost cele din « Carmen », «  Otello », « Aida » …

GARBIS ZOBIAN (Otello), DAVID OHANESIAN (Jago) – Verdi OTELLO, Opera Română din București

          Cel de-al doilea nume ilustru dintre conaționalii noștri  a fost baritonul David Ohanesian care a abordat cca. 40 de roluri, cel mai istoric fiind rolul titular din premiera cu « Œdipe » de George Enescu în septembrie 1958, în timpul Primului Festival Internațional « George Enescu » , pe un libret de Edmund Fleg, tradus din Franceă de cunoscutul nostru conațional Emanoil Ciomac, un nume cu greutate în cronica muzicaă a vremii. Să ne amintim că marele « Oha » a fost interpretul lui Œdipe vreme de 27 de ani, atât în țară, cât și în Estul sau Vestul Europei, el însuși o remarcabilă prezență în Occident.

          Iar o amintire personală de neuitat, au rămas aparițiile sale, împreună cu Garbis Zobian atât în București, cât și, mai ales, la Erevan, uneori în compania colegelor Elena Cernei sau Zenaida Pally. Mai există și azi melomani la Erevan care își amintesc cu emoție de evoluțiile soliștilor bucureșteni.

          În sfârșit, din șirul marilor baritoni ai Operei Române, prof.dr. Stephan Poen nu l-a uitat pe ceva mai tânărul Eduard Tumagianian în roluri dintre cele mai diverse și rafinate.

Din generațiiile mai vechi de soliști este amintită soprana Arax Săvagian, care a interpretat rolul Prilepei din premiera cu « Dama de pică ». Conferențiarul a omis-o din înșiruirea generațiilor  de cântărețe pe soprana Anahid Kerpician, interpreta câtorva roluri (până la plecarea din România la jumătatea anilor 1960}. Se afirmase în rolul Cio-Cio San din « Madama Butterfly » de Giacomo Puccini, de la a cărui dispariție  se marchează în 2024 o sută de ani.

          Din șirul generațiilor de balerine  este omisă  Mimi Bardezian, dar care a evoluat apoi, vreme de trei decenii, ca balerină și coregrafă la Opera Națională din Timișoara, în roluri dintre cele mai diverse și exotice din repertoriul universal, dar și în « La Piață » de Mihail Jora, compozitorul de origine armeană, care a pus bazele muzicii de balet românesc.

Ilustrațiile muzicale ale serii au fost susținute de doi dintre soliștii actuali ai ONB: Sprona Irina Iordachescu și tenorul Daniel Magdal, acompaniați la pian de Luana Mareș și respectiv Alexandru Burcă. Cei doi cântăreți au interpretat arii celebre din opere de Puccini și Mozart

          În încheiere, doresc să citez caracterizările făcute cu precizie de către prof. dr. St.Poen celor trei soliști armeni care au strălucit, mai scurt sau mai lung, printre « Vocile Operei Române » :

          GARBIS ZOBIAN : « Tenorul dramatic de o uimitoare autenticitate. »

          DAVID OHANESIAN : « Personalitate de granit a teatrului liric românesc . »

          EDUARD TUMAGIANIAN : « Artist intelectual, explorator al tuturor dimensiunilor vocale baritonale; repertoriu impresionant ; carieră internațională de prestigiu.”

                                                                             N.M.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *