COMEMORĂRI UNESCO | Sfântul NERSES  ȘNORHALI – 850 de ani

La cea de a 41-a Adunare generală a UNESCO, care a avut loc pe 23 noiembrie 2021 la Paris, s-a hotărât să fie inclusă ca dată de calendar, pentru comemorarea unor personalități importante ale culturii mondiale Sfântul Nerses Șnorhali , de la care, în 2023 se împlinesc 850 de ani. S-a sugerat ca anul 2022 să fie unul pregătitor necesar adunării materialelor, elaborării textelor, pregătirea creațiilor muzicale toate realizate de Nerses Șnorhali, precum și elaborarea unor materiale literare și muzicale noi, desemnarea celor care vor participa activ, stabilirea locațiilor și a calendarului  manifestărilor comemorative urmând ca în 2023 să se deruleze programul comemorativ.

Sf. NERSES  ȘNORHALI – 850

                   (1100-1173)

          Unul din părinții  cei mai plini  de har și de mare renume ai Bisericii Apostolice Armene este  Sf. Nerses Claieți, catolicos, supranumit Șnorhali (cel plin de har) pentru viața sa cucernică și pioasă, iar Claieți  deoarece a păstorit Scaunul din mănăstirea Hromkla. El a fost mândria clericilor Bisericii Apostolice Armene, fiind unul din chipurile luminoase care a contribuit la creșterea credinței și îmbogățirea liturghiei cu multe imnuri, care și azi se cântă, dar și cu stihuri care au rămas ca lucrări literare de mare valoare.

          Sf. Nerses Șnorhali s-a născut în anul 1100 în castelul Dzovk din Cilicia. Tatăl să a fost prințul Abirat Bahlavuni, care a murit în luptă apărând castelul Dzovk. El a lăsat patru copii: Krikor, Vasil, Nerses și Șahan. El era nepotul lui Krikor Maghistros.

          Dupa moartea tatălui lor, Krikor și Nerses au studiat la mănăstirea Garmir din Cilicia, vestită prin nivelul ridicat al celor care predau. Starețul mănăstirii era episcopul Stepanos Manuc, care a acordat o mare atenție celor doi frați ce se distingeau prin sârguința lor.

          În anul 1113, Krikor a fost ales Catolicos, el având vârsta de 20 de ani. În ciuda vârstei sale fragede el a reușit să îndeplinească cu pricepere sarcina de Catolicos, având permanent sprijinul fratelui său, Nerses.

          Krikor Bahlavuni, el însuși a hirotonit ca preot pe Nerses, iar după mutarea Scaunului Catolicosal la Hromkla, l-a uns episcop. După aceea Nerses a fost colaborator și ajutor al fratelui său în toate treburile bisericești. El s-a vădit ca un predicator și învățător al dreptății și ca un călăuzitor al salvării pentru toți, prin cuvânt, prin scris și mai ales prin puterea exemplului său. Era un orator talentat și captiva atenția credincioșilor. Vorbea cu blândețe și îi consola pe cei în restriște, sfătuia pe cei rătăciți.

          Sf. Nerses, cu permisiunea fratelui său, s-a ocupat de redresarea ordinii în treburile interne ale bisericii. Pravilele înțelepte, așezate de înaintași cu grijă, și care începuseră să se mai clatine, le-a restabilit dându-le o mai mare claritate. El a creat multe imnuri armenești originale, șaragane,  rugăciuni însuflețitoare, cu care a împodobit liturghierul nostru, ceaslovul, psaltirea.

          Pe cât de mare era faima sa pe atât de mare era și modestia lui.

          Atunci când s-a apropiat sfârșitul Catolicosului Krikor, adunarea episcopilor l-a propus unanim ca succesor pe Nerses , acesta însă a refuzat categoric. După multe insistențe, Catolicosul Krikor l-a uns Catolicos pe Nerses la anul 1165, iar în anul următor Krikor s-a sâvârșit și a fost înmormântat la Hromkla.

          Atunci când Nerses s-a urcat pe Scaunul Catolicosal, el a scris celebra sa Enciclică în care, cu alese cuvinte explica preoților și mirenilor datoriile pe care le aveau față de Dumnezeu.

          Sf. Nerses a stat șapte ani pe Scaunul  Catolicosal, și s-a săvârșit la anul 1173 lăsând o bogată zestre de scrieri bisericesti. Dintre cele mai importante scrieri ale sale  pot fi citate Enciclica, Iisus Fiul, Plângerea Edessiei, și altele. Mai are și scrisori, ghicitori, versuri. Dintre cântările sale religioase trebuie menționate  Aravod luso, Așharh amenain, Norasteghțeal și multe altele. Dintre rugăciuni trebuie menționat Havadov Hostovanimk care se distinge prin profunzimea si autenticitatea credinței și cuprinde întreaga ființă a celui care o rostește cu sinceritate.

În aceste zile când se implinesc 850 de ani de la săvârșirea din viață a Sfântului Nerses Șnorhali diaspora armeană a comemorat evenimentul prin concerte religioase interpretând imnurile și șaraganele lui Nerses Șnorhali, versurile poemelor sale, iar pentru cei mici șezători cu numeroasele ghicitori (peste 300) compuse de el.

          Poemele si scrierile sale în versuri numără 15.000 de versuri (imnuri, poeme, cântece, șaragane, etc). La început, a scris Compunerea în stilul epopeii homerice despre neamul armenilor și dinastia Arșaguni de la începuturi până la sfârșit, unde relatează în versuri, istoria dinastiei Arșaguni, din care se trăgea dinastia Bahlavuni. Sursa documentară era Istoria Armenilor de Movses Horenați.

          Poemul Iisus Fiul este una din capodoperele sale unde îmbină epicul și liricul, în stilul lui Krikor Naregați.

          Poemul Plângerea Edessiei este o alta capodoperă a lui Nerses Șnorhali. Aici el descrie cucerirea Edessiei (azi Urfa) de către califul din Mosul, Cianghir, care îsi calcă jurământul de a cruța populația astfel că, după 33 de zile de lupte, ucide pe toti locuitorii, scopul fiind jaful. Aici el folosește o personificare, Edesia fiind reprezentată ca o femeie ai cărei fii cad în luptă. Cruzimea  năvălitorilor nu frânge însă sufletul Edesiei care după ce aruncă grele blesteme asupra dușmanilor îmbărbătează pe cei rămasi la o luptă viitoare unde ei vor fi ajutați de oștirile prietene. Aceștia urmând a fi cruciații. Iată un fragment :

                   Nerses Catolicosul armean

                   Vă lasă cântecul de alean

                   În care faptele vorbesc

                   Ca-n stilul lui Homer ceresc

                   Și trist e versu-i cum e fierea

                   Edessei dragi plângând căderea

                   În an cinci sute nouă-ș’ trei *

                   În iarna lui decembre-a scris

                   În ziua două zeci și trei,

                   În zi de sâmbătă, ca-n vis

                   Până-nspre zori de zi plângând.

                   Atunci ne-au potopit urlând

                   Agarii ca aduși de vânt,

                   Prădând, arzând și omorând

                   Copiii noștri toți de-a rând

                   Cetate-naltă dărâmând,

                   Dând zidurile la pământ,

                   Ruine-n urmă-le-așternând,

                   Și jaf și scrumuri fumegând.

(„Antologie de poezie armeană clasică și contemporană”, îngrijită de Sergiu Selian)

          Pentru prima dată el a folosit în scris limba vorbită.

          Compozitor și muzician el a compus melodiile numeroaselor imnuri și șaragane pe care le auzim și azi la slujbe : Norahraș, Ghevondianț, Ter Voghormia, ș.a. Șaraganele sale ce se cântă la slujbe  au fost strânse în anul 870 (1521) de arhimandritul Maștoț (apoi Catolicos) într-o culegere scrisă la mănăstirea Sevan. Șaraganele lui Nerses Șnorhali cuprind alături de Creator, Mântuitor, Maica Domnului, și figuri din istoria poporului armean, Drtad, Așhen, Vartan, Vartanank, Ghevond, Ghevondiank etc.

          O primă clasificare a sutelor de șaragane scrise de Nerses Snorhali poate fi identificată prin patru grupe distincte: a/ cele închinate marilor sărbători ( տէրունական ) ,b/ cele închinate martirilor ,c/ cântece necanonice, d/ patriotice.

Dintre acestea din urmă amintim „ Յիշէսցուք ” (Amintiți-vă) și „  Զարթիր ” (Trezeste-te), compuse pentru soldații care apărau cetatea Hromkla (apud Krikor Gandzakeți) .

Șaraganele închinate Maicii Domnului abundă cu imagini ce apelează la astrul solar și lumina cerească. Avem astfel expresii ca : născătoare de lumină, lumină din lumină, zorile liniștii, luceafăr blând, stâlp de lumină, templul luminii, noul altar solar, mărgăritar luminos, soare strălucitor etc. Astfel Șnorhali continuă tradiția lui Naregați de îmbogătire a limbii armene și a valorii ei culturale. Este larg răspândit cântul Aravod Luso, care în epocă era cântat și în popor.

                                      Առաւօտ լուսոյ

                                      Արեգակն արդար’

                                      Առ իս լոյս ծագեա

(dimineața luminii / soarele adevărat / din lumină răsare)

          Să notăm că textul, compus din terține, străbate întregul alfabet armean

          Dintre șaraganele patriotice cel mai cunoscut este cel închinat lui Vartan si Vartanienilor:

          Նորահրաշ  պսակաւոր և զորագլուխ առաքինեաց,

          Վառեցար զինու հոգւոյն արիաբար ընդէմ մահու,

          Վարդան, քաջ նահատակ որ վանեցէր զթշնամին,

          Վարդագոյն արեամբդ քո պսակեցեր զեկեղեցի

          (Șar.755)

(Cunună noua, minunată, a înțelepților conducatori / Ai condus cu sufletul viteaz împotriva morții / Vartan martir viteaz ce ai alungat dușmanul / Cu sângele tău roșu ai încoronat biserica)

Apoi sunt pomeniți toți generalii săi arătându-li-se meritele iar în final, Nerses Șnorhali nu uită nici de simpli oșteni care au luptat și căzut în lupta cu dușmanul:

          Րամկական խումբ հազարաց և էրէսնից թիւ ըստ վէցին

          Որք ընդ նոսին նահատակեալ արիաբար պատերազմու

          Եւ հէցին զարիւնս իւրեանց ի նորոկումն եկեղեցւոյ

          Ընդ նոսին պսակելով ի երկնաւոր հանդիսադրէն

          (Șar.755)

(Oștire și mulțime o mie și trezeci-șase  / Ce a luptat cu vitejie în război, /  Și sângele lor s-a vădit spre refacerea bisericii / prin asta cununa cerească li s-a așezat)

Ajuns aici cititorul care a aflat faptele și viața zbuciumată a  unui mare om, să nu treacă mai departe ca peste un fapt divers. Să mediteze câteva minute la Nerses Șnorhali nu doar ca la un cleric, poet muzician, teolog, scriitor. Aceasta ar fi informația. Să se adâncească mai profund la nivelul metainformației , la sensul vieții acestui mare înaintaș. Să mediteze dacă el, cititorul, ar putea face ceva asemănător, cu dăruire. Nu neapărat în domeniul lui Nerses Șnorhali. Pe  acel nivel la care are pregătire. Să încerce să devină, în domeniul său, cel mai bun, cel dintâi, creativ, inegalabil. Și totul spre binele societătii…Căci de fapt ASTA este ce a făcut Nerses Șnorhali acum o mie de ani în urmă.

ARPIAR  SAHAGHIAN

_________________________

NOTE

* Șnorhali – Traducerea acestui nume-atribut poate fi făcută folosind dicționarele armene sau din alte limbi. Dictionarul prestigios a lui A. Sakiasian  (2009) la pag.859 traduce acest cuvânt prin talentat, înzestrat, plin de har. Printre semnificațiile secundare găsim:  iscusința, har nativ, înțelepciune, merituos (վայելչող) . In dictionarul autorilor V.A.Sahaghian si V.V.Sahaghian (2002) găsim semnificațiile : talentat, etic, plin de bunătate, atrăgător. Dictionarul francez român ne oferă pentru cuvântul Grace (grație) semnificațiile : grație, har, milă, iertare. De unde se vede că atributul Grațiosul, venit din sursele franceze nu este cel mai potrivit. Fiind și vorba de un cin bisericesc și teolog, poet, muzician atributul de plin de har este cel mai potrivit, el regăsindu-se atât în armeană cât si în franceză. Dar cel mai potrivit este să păstrăm terminologia originară armeană de Șnorhali, cu explicația de rigoare.

*Hromkla – (Horm Kar, Klain Hromeagan) Oraș cetate pe malul drept al Eufratului, la confluența părâului Parz. Avea 7 porți. Locație din vremea Bizanțului, cetate de hotar. În a doua jumătate a sec.XI a fost sub stăpânirea prinților armeni Filoretos Varujan și Kogh Vasil. Apoi la 1112 a fost cucerită de Pacraduni și dăruită lui Jocelin Comtain, iar la 1151 văduva lui Jocelin , Beatrice ,a vândut-o Catolicosului Kricor Pahlavuni. Acesta a reparat cetatea și a clădit două biserici, ( Sf.Krikor Lusavorici și Sf.Asdvadzațin). Aici s-a mutat Catolicosul și s-a mai clădit încă o biserică ,Sf.Părghici (a Mântuitorului).

În 1178 și 1179 aici are loc adunarea episcopală care a decis să refuze unirea propusă de Papa de la Roma.

Pâna în sec. XIII Hromkla a fost posesiunea catolicosatului armean. Regele Levon al II-lea a inclus-o în posesiunile regale. Însă până în anul 1292 Hromkla a fost Scaunul Catolicosatului armean.

În timpul Catolicosuliu Nerses Șnorhali (1100-1173) Hromkla a fost centrul cultural al tuturor armenilor. Numeroase manuscrise au fost copiate sau scrise aici, și de asemenea au fost miniate. Afară de Nerses Claieți aici și-a avut sediul  și Catolicosul Krikor II Tăgha. Au activat miniaturiștii Ghiragos, Hovhannes și alții.

În 1292 sultanul Cianghir a asediat Hromkla care, după o rezistentă eroică, a cedat dupa 33 de zile. După aceasta Catolicosatul s-a mutat la Sis.

În sec. XVI turcii au demolat bisericile cu exceptia celei mari pe care au transformat-o în moschee.

În anul 1839, Hromkla a fost distrusă de bombardamentele tunurilor lui Ibrahim pașa.

*Șaragan-(Șaragane)- Imnuri ce alcătuiesc o ramură bogată a  scrierilor vechi, ce se întind pe o perioada de peste 1000 de ani. Mulți autori de șaragane au rămas necunoscuți. Tematica acestor imnuri este foarte diversă. Multe au caracter moral, didactic, de învățătură, teologic, umanist, patriotic În ansamblu șaraganele exprimă un tablou vast al perceperii religioase a lumii dar și al trăirilor  spirituale lăuntrice, credinta, și viziunile profunde care îl animă pe creatorul șaraganelor dar și pe cei cărora le sunt adresate.

*Krikor Magistros.-(990-1058) savant, persoană publică. A scris Magnalia Deii

*Movses Horenați primul istoric al armenilor. (? – 490) A scris și compus muzica pentru șaraganul Khorhurt Medz  care se cântă de Crăciun.

* Iisus Fiul, ( Գիրք որ կոչի Յիսուս Որդի ) tipărită pentu prima oară la Amsterdam în anii 1660-1661 (616 pag) de Vartabetul Mattheos Tsaretsi (1590-1661), cu literele executate de celebrul gravor Christoffel van Dijk  În 2011 a fost prezentat un exemplar la o licitație la valoarea de pornire de 100.000 de euro.

          Alte ediții tipărite au fost: Constantinopole : 1746, 1824, Sankt Petersburg 1785, Erevan 1991, 2013.

*Anul 553. Pentru a afla anul actual se adună 551 și rezultă 1144 anul căderii  Edessiei.

SURSE

-Ep. Kevork Seiradarean, 1993

-G.A.Hagopian, Genul Șaraganelor în Literatura Armeană Medievală în sec. V-XV , Ed. Aad. Arm. 1980. p 226 și următoarele.

–Antologie de poezie armeană clasică și contemporană ( ediție îngrijită de Sergiu Selian), Ed. Minerva BPT, București, 1981, pag.32

by Mihai Stepan Cazazian