VIZITAȚI ARMENIA! Un grup de armeni din România a vizitat Patria Mamă
În ultimele decenii armenii din România au făcut multe vizite oficiale sau neoficiale în Armenia, care au devenit un adevărat pelerinaj spre Patria Mamă. O astfel de vizită a fost organizată în a doua jumătate a lunii aprilie, la care au participat membri ai comunităților din București, Constanța, Cluj-Napoca, Botoșani, Bacău, Timișoara, Gherla, Tulcea, dar și câțiva români simpatizanți ai comunității armene.
Pentru cititorii noștri care și-ar dori să viziteze Armenia, prezentăm obiectivele pe care le-a vizitat acest grup de pelerini, în doar șase zile, totodată menționând că atât pe internet, cât și în multe articole de-ale noastre puteți găsi informații despre alte obiective, festivaluri sau trasee ce pot fi vizitate.
– Matenadaran, unul dintre cele mai mari institute de manuscrise din lume, unde găsiți manuscrise începând din secolul al V-lea și aflați despre vopseaua roșie (Vordan karmir) obținută dintr-un vierme care apare doar în luna septembrie;
– Parcul Victoriei, în care se află împunătoarea statuie „Mama Armenia”, unde anterior a fost statuia lui Stalin pe care au dat-o jos după moartea lui. În interior este un muzeu dedicat celui de-al Doilea Război Mondial și primului război din Arțakh;
– Mănăstirea Geghard (sec. IV), unde a fost păstrată sulița (în armeană – gheghard) cu care un soldat roman l-a străpuns pe Iisus. Astăzi sulița se află la muzeul din Etchmiadzin;
– Templul Garni, un templu roman din anul 77 d.H.;
– Simfonia pietrelor, una dintre minunățiile naturii;
– Complexul și muzeul dedicat Genocidului împotriva armenilor din Imperiul Otoman;
– Sfântul Scaun de la Etchmiadzin, unde se află două muzee importante: Muzeul Ruben Sevak, deschis în 2013. Sevak a fost o victimă a genocidului, medic, scriitor și pictor, iar povestea familiei lui pe care o va povesti ghidul este tulburătoare; Al doilea muzeu poartă numele catolicosului Hrimian Hayrik, în care se află obiecte de cea mai mare valoare – sulița sus-menționată, pe care a adus-o apostolul Tadeu în secolul I; moaștele Sfintei Gayane; draperie de altar din Madras (India); prima biblie în armeană tipărită la Amsterdam în 1666; moaștele catolicosului Sahak Partev și ale lui Mesrop Maștoț; o cruce realizată dintr-o bucată din lemnul crucii lui Isus; scaunul Catolicosului Vasken I etc. De asemenea, aici găsiți și o bucată din Arca lui Noe, pe care Catolicosul Hagop a adus-o când, în anul 318, a urcat pe muntele Ararat;
– Ruinele catedralei Zvartnoț din anul 643-652;
– Mănăstirea Saghmosavank, datată 1235, ce se află la marginea unei văi și are o priveliște extraordinară;
– Statuile ce reprezintă fiecare literă din alfabetul armean;
– Una dintre cele mai frumoase mănăstiri din regiunea Lori este Odzun din secolul al VI-lea. Apostolul Toma a adus hainele lui Isus la Odzun;
– Încă două mănăstiri din această regiune care sunt înscrise în patrimoniul din UNESCO, Sanahin și Haghpat din secolul al X-lea, importante centre culturale;
– Mănăstirea Sevanavank lângă lacul Sevan, care se afla pe o insulă, dar în 1930 nivelul apei a scăzut și astfel a apărut peninsula de astăzi;
– Mai spre nord se află orașul Dilijan, într-o zonă bogată cu ape minerale, metale feroase etc. În apropiere se află două mănăstiri din secolul al XIII-lea aflându-se în poziții geografice spectaculoase, Goshavank și Haghartsin. Prima poartă numele întemeietorului, Mkhitar Gosh, care a fost specialist în drept și timp de câteva secole lucrările lui au avut o mare influență asupra legilor armenești. Mănăstirea a fost închisă în vremea comuniștilor. Numele celeilalte mănăstiri, Haghartsin, vine de la hagh (khagh) – joc și artsiv – vultur, fiindcă în ziua sfințirii doi vulturi stăteau pe turlă. Aici se odihnesc doi regi și trei prinți din dinastia Bagratizilor;
– Mănăstirea Khor Virap, unde Grigore Luminătorul refuzând să renunțe la religia creștină, a fost condamnat la 14 ani închisoare. Regele Trdat al III-lea se îmbolnăvește și sora lui are un vis prin care doar Grigore Luminătorul îl mai poate salva. Astfel, Grigore îl vindecă pe Trdat care împreună cu familia este botezat la Etchmiadzin;
– Mănăstirea Noravank, din secolul al XIII-lea, într-o zonă pitorească cu stânci roșii;
– Degustarea vinului Areni și peștera Păsărilor. Aici s-a descoperit un pantof de damă cu o vechime de 5500 de ani și amfore cu semințe de struguri care demonstrează că armenii dețineau tehnica producerii vinului.
– O mulțime de locuri în capitala Erevan, piețe, fabrica celebrului coniac „Ararat”, restaurante cu o serie de mâncăruri specific armenești etc.
Mai sus au fost prezentate câteva trasee pe care le-a făcut grupul de pelerini în 5-6 zile. Un alt număr considerabil de obiective turistice vă așteptă în anul acesta sau oricând aveți timp.
PS. În ultima zi, o delegație a grupului a fost primită la Biroului Înaltului comisariat pentru problemele Diasporei, unde au fost discutate programele acestuia pentru comunitățile armene din lume, și la ambasada României în Armenia, unde dl. ambasador Cornel Ionescu le-a vorbit despre relațiile bilaterale româno-armene. Au fost discutate și programe de colaborare între ambasadă și comunitatea armeană din România.
Au participat pelerinii la o slujba religioasa?
S-ar putea nominaliza componenta echipei si în special a simpatizantilor români?