SĂPTĂMÂNA PATIMILOR

Săptămâna Patimilor succede sărbătoarea Floriilor, fiind ultima săptămână din post, terminându-se cu sărbătoarea Învierii a Domnului. În această săptămână se pomenesc Cina Cea de Taină, Patimile lui Iisus, Răstignirea, Înmormântarea și Învierea.

14 aprilie – Lunea Mare: Este ziua pomenirii a creaţionismului, a smochinului neroditor şi despre izgonirea din templul din Ierusalim al cămătarilor şi vânzătorilor de porumbei. Smochinul îl simbolizează pe omul cu prea puţină credinţă, dar şi pe omul credincios, dar care nu se străduieşte să facă fapte bune.

15 aprilie – Marţea mare: Ziua în care se pomenesc cele zece fecioare, de asemeni este şi ziua în care se pomeneşte despre răspunsurile lui Iisus date iudeilor şi a mustrării  fariseilor. În această zi se pomeneşte pilda celor zece fecioare, potopul şi reapariţia omenirii, precum şi explicarea judecăţii de apoi. Prin pilda celor zece fecioare, Iisus metaforic răspunde la întrebările adresate Lui despre Împărăţia Cerurilor şi explică condiţiile prin care se poate ajunge acolo. Taina acestei zile constă în a fi pregătit, în cazul contrar, te vei afla în faţa porţilor închise al Împărăţiei Ceresti şi vei auzi respingerea Domnului precum cele cinci fecioare.

16 aprilie – Miercurea Mare: În această zi se pomeneşte despre trădarea lui Iisus. Se pomeneşte ungerea lui Iisus şi trădarea lui Iuda. În acea zi, în Betania, în casa lui Simeon, o femeie Îl unge pe Iisus cu uleiuri preţioase, care simbolizează moartea Lui apropiată. Ungerii îî succede hotărârea luată de Iuda de a-L vinde pe Iisus contra a 30 de arginţi.

17 aprilie – Joia  Mare: Este ziua în care se pomeneşte despre Cina Cea de Taina a Lui Iisus. Conform Evangheliei, în acea zi s-a stabilit Taina Sfintei Împărtăşaniei. La miezul zilei se oficiează slujbă, se face spovedanie, se dă împărtăşanie, dar se ţine post în continuare.

            În a doua jumătate a zilei se oficiază ritualul de Spălarea a Picioarelor (Votănlăva), simbolozând acea smerenie şi iubire pe care Iisus a afişat-o în faţa ucenicilor. Stabilirea acestui ritual i se atribuie lui  Eprem Huri din Asiria (306-373). În Biserica armeană a fost introdus ca ritual în sec. 11-lea, de către Catolicosul Krikor Văkaiaser (1066-1105). Se deschide cortina de pe Sfântul Altar, se binecuvântează untul, apa, apoi un înalt cleric (Catolicos, Episcop sau Preot) spală picioarele a 12 slujitori ai bisericii sau a 12 băieţi (copii), care aminteşte spălarea de către Iisus a picioarelor ucenicilor, iar ungerea simbolozează, ungerea de către femeia păcătoasă  a picioarelor lui Iisus. La sfârşitul ritualului, untul binecuvântat se împarte enoriaşilor.

           Conform calendarului bisericesc, a doua zi se începe după slujba de vecernie a zilei precedente, ritualurile din Vinerea Mare încep joia seara, târziu. Trădarea lui Iisus, Patimile, Răstignirea fiind ritualuri din Vinerea Mare se numesc  Khavarum (Întunecare). Pe Altar se pune 12 lumânari, simbolizănd pe cei 12 ucenici a lui Iisus, iar o lumânare mare se pune la mijloc, simbolizânu-L pe Hristos. Pe Iuda îl simbolizează o lumânare neagră și neaprinsă, la margine. Clericii citesc 6 Evanghelii. După citirea unui pasaj din Evanghelie se sting din fiecare parte căte o lumânare, rămânând numai lumânarea lui Iisus arzând, ca semn, al arestării lui Iisus, de fuga ucenicilor şi rămânerea Lui singur.

18 aprilie – Vinerea Mare: În această zi se pomeneşte răstignirea, moartea, înmormântarea lui Iisus. Dimineaţa se citesc Evanghelii, care cupind ultimele momente din viaţa lui Iisus: trădarea, arestarea, lepădarea lui Petru, aducerea la Pilat, condamnarea la moarte,  patimile, răstignirea pe Golgota, eclipsa de soare, moartea, înmormântarea.

            În Vinerea Mare nu se oficiază Liturghie, deoarece Hristos a fost Sacrificat pe Cruce. Seara se oficiază ritualul de înmormântare. Se ornează cu flori mormântul simbolic a lui Iisus şi prin cântari, psalme, tămâieri, împreună cu enoriaşii este depus în biserică. În faţa mormântului, în genunchi, se cântă  Surp Astvadz  (Sfinte Doamne), care i se atribuie lui Iosif din Arimatea, el cântând primul acest psalm după coborârea Lui Iisus de pe Cruce.

19 aprilie – Sâmbăta Mare sau Ajunul: Surparea iadului, Sf. Liturghie de Ajun. Conform dogmelor creştine, după moarte Hristos a pogorât în iad, l-a surpat, mântuind sufletele celor drepţi. Sâmbătă seara se oficiază Liturghie, în cursul căreia se dă vestea Învierii Domnului şi se sfârşeşte şi Postul Mare.

Biroul de presă al Arhiepiscopiei Armene din România

by Arhiepiscopia Armeana